De ce să NU te duci să scoți bani din bancă ca reacție la știri neverificate

Sunt știri că românii se înghesuie să cumpere valută și casele de schimb valutar nu fac față. 

Bineînțeles că, fiind brusc cerere mare, la casele de schimb valutar euro și dolarul se vând la prețuri din ce în ce mai mari – chiar dacă BNR afișează un curs constant. Însă pentru ce să te duci să îți schimbi acum brusc economiile în valută, doar fiindcă ai văzut o știre? 

A răspuns întrebărilor Patria Bank, în legătură cu fenomenul Fake News, Irina Chițu, senior jurnalist și analist financiar platforma financiară Finzoom.ro.

Când vine vorba de fake news, cred că avem aici două surse diferite. Pe de o parte, sunt știri venite din partea jurnaliștilor, pe  de altă parte însă, preponderente sunt cele care apar pe rețele de socializare, cu opinii ale diferitelor persoane, mai mult sau mai puțin avizate, dar cu care oamenii rezonează, este de părere Irina Chițu.

De ce rezonează oamenii mai mult cu știrile neverificate, de obicei, din social media? ”Fiindcă înțeleg mai bine explicațiile, le confirmă lor anumite frici, sau le dau o rezolvare rapidă unei probleme cu care și ei se confruntă”, explică Irina. În general acestea din urmă se viralizează foarte rapid, fiindcă de obicei se primesc distribuite de la cunoștințe sau persoane de încredere și sunt luate ca atare, fără să fie verificate.

Jurnaliștii adevărați verifică informația din alte două surse, însă și aceștia pot să greșească, din grabă sau neatenție (vorba românului, doar cine nu muncește nu greșește), sau din lipsă de timp. ”Pentru că, la ce nebunie și bombardament cu informație primesc, câteodată nici nu au timp să verifice totul”, adaugă ea. 

Important este să dezmintă informația transmisă greșit și să o corecteze, imediat ce observă eroarea. 

Apoi, sunt și site-uri sau jurnaliști care manipulează în mod voit - pentru a le crește traficul pe site, ori următorii pe rețele de socializare. Și, în general pe aceștia îi poți identifica ori prin mesajul și titlul de „știre bombă, extraordinară”, ”n-ai să crezi când vei citi”, „decizia care va afecta banii a milioane de români” etc, ori prin faptul că nu citează sursa, ori o citează în mod voit interpretată greșit.

”Singurul lucru pe care îl poate face fiecare, este să treacă totul prin filtrul propriei gândiri, să verifice și la sursă (dacă se poate) și să verifice informația și din alte surse (oficiale, competente)”, consideră Irina Chițu, jurnalist cu o experiență de peste 15 ani în presa economică și financiar-bancară.

Citește și: Soluția anti-Fake News? Informații verificate din surse credibile

De exemplu, ”dacă citești ceva despre banca ta sau primești pe mail un mesaj că venind din partea băncii tale, verifică mai întâi că nu este un mesaj fals.” Cum ar trebui să se facă acest lucru, am întrebat-o pe Irina Chițu.

”Verifică adresa de unde s-a trimis acest mesaj, dacă a venit pe mail, și ține minte că banca nu îți va cere niciodată pe mail informații personale, numărul cardului, PIN-ul de la card, CNP-ul etc. și nu îți va trimite pe mail atașamente (pe care să le deschizi) sau nu îți va spune să dai click pe diverse linkuri din mail, de exemplu, fiindcă altfel îți închide contul).” 

Mai mult, consideră Irina, când vine vorba de proprii bani, ”nu trebuie să iei decizii bazate pe emoție, doar pentru că ai văzut o știre la televizor, ai prins o jumătate de frază la radio  sau ai citit titlul unui articol pe internet”.

Este sfatul care vine perfect în actualul context – războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei – și al reacțiilor necontrolate a unei părți din clienții băncilor românești.

Panica se poate instala foarte ușor, doar citind pe ecran o știre negativă (care de cele mai multe ori este ruptă din context) și pe care apoi chiar tu o vei propagă printre cunoscuți. La fel de negativ este să apelezi la instrumente financiare pe care nu le înțelegi, doar fiindcă au fost promovate în media, sau ai citit că X sau Y, s-au îmbogățit peste noapte, explică Irina Chițu.

Un bun exemplu în acest sens, este atunci când a izbucnit pandemia de coronavirus, când au circulat intens știri cu italienii care luaseră cu asalt bancomatele din Italia să retragă numerar. Irina își amintește că ”brusc au început și în România să apară știri cum că nu se știe dacă vom mai avea acces la bani, dacă totul se închide etc. Ori, tocmai la banii din bancă ai acces de oriunde, poți face plăți online și din orice colț al lumii, iar banii în bancă sunt în siguranță și sunt garantați”, precizează Irina Chițu.

La fel acum, cu războiul din Ucraina și restricțiile impuse Rusiei. Este normal să fii îngrijorat și să te gândești cum poți fi afectat, însă orice decizie financiară trebuie adaptată situației personale. În România nu avem bănci rusești, iar băncile din România sunt solide – au indicatorul de solvabilitate peste cerințele europene și dispun de suficientă lichiditate.

Sunt știri că românii se înghesuie să cumpere valută și casele de schimb valutar nu fac față. Bineînțeles că, fiind brusc cerere mare, la casele de schimb valutar euro și dolarul se vând la prețuri din ce în ce mai mari – chiar dacă BNR afișează un curs constant. Însă pentru ce să te duci să îți schimbi acum brusc economiile în valută, doar fiindcă ai văzut o știre? Să spargi depozite, să schimbi la curs dezavantajos etc. Ce faci cu acei bani? Este absolut necesar să îți construiești din timp un fond de siguranță de minim trei salarii sau chiar șase salarii, dacă ai și credite, într-o moneda care nu se devalorizează, pentru astfel de perioade neprevăzute. 

Citește și: Cum ne putem proteja de știrile false? Gândește și cercetează înainte de a crede

Economisește din timp, în fiecare lună și apoi pune-i în bancă și lasă-i acolo, că ai acces la ei oricând – nu e nevoie să îi scoți.

”Altfel spus, folosește surse de încredere, verificate, oficiale, iar deciziile financiare personale ia-le doar după ce le-ai înțeles, le-ai trecut prin filtrul gândirii și le-ai adaptat situației personale”, explică din nou Irina Chițu.

Mai mult, consideră ea, ”doar după ce compari toate variantele din piață, înțelegi cum funcționează și analizezi plusurile și minusurile pentru ține, pe termen scurt și lung”.

Prudență este cuvântul de ordine în tot ceea ce gândești, acționezi, promovezi – atât în perioade de criză, cât și în perioadele înfloritoare. Și, cel mai important, nu uita să verifici, înainte să crezi, orice știre”.

Articol realizat de Mihaela Pântea, Senior Jurnalist

Citește și:
Cum și în ce monedă este recomandat să economisim

Educația financiară începe prin... autoeducație