Soluția anti-Fake News? Informații verificate din surse credibile

La originea unei știri false pot fi indivizi sau organizații și, cel mai des și mai grav, lipsa de competențe profesionale sau chiar anumite deficiențe de caracter ale transmițătorilor de mesaj, adică ziariști sau produse media, consideră Cosmina Croitoru, specialist în comunicare și fost jurnalist.

Cum să faci diferența dintre good news si fake news, în contextul difuzării ”pe surse” a unor știri fabricate, în condițiile nerespectării regulilor de bază ale jurnalismului profesionist, care impun verificarea unei știri din alte două surse, pe lângă cea inițială? Este întrebarea pe care orice om de bună credință o are în minte atunci când citește o informație.

Mai mult, nici nu există noțiunea de ”good news”, în jurnalism, deși a apărut și există fenomenul ”fake news”. Pentru că news chiar asta înseamnă: știre. ”Fake news”, adică ”știre falsă” este, de fapt, o ”non-știre”. ”Pentru că sunt mai multe categorii de ”fake news”, de aici și greutatea de a discerne și de a ne feri de ele”, explică Cosmina Croitoru pentru blogul Patria Bank. 

”Non-știrile, care din punctul meu de vedere sunt manifestarea cronică a ”fake-news”, au existat mereu, în paralel cu știrile reale, relevante sau ceea ce se mai numește ”hard news””, adaugă Cosmina. Diferența între primele non-știri și ceea ce trăim în epoca modernă este că, inițial, acestea ocupau spațiu limitat în produsele jurnalistice și erau trecute la rubrici de felul ”fapt divers”. 

Există domenii jurnalistice unde aceste non-știri se găsesc în proporție mai mare: monden, divertisment și, deseori, sport. În ultimii 15 ani, ca urmare a transformărilor prin care a trecut industria media, dar și cea a comunicării, non-știrile au început să fie deranjant de frecvente în domeniile jurnalistice mai grele: social, economic și, cel mai des, politic. Grav este faptul că acestea creează o perdea de fum în care subiectele importante nu se mai văd, pentru că nu-și mai găsesc spațiu de dezbatere. 

”Spațiul politic sau economic prezentat superficial, crearea unor legături false de cauzalitate între originea unui demnitar, de pildă, și acțiunile lui, prezentând-o doar pe prima, fără să faci vorbire despre fapte, numărarea banilor din declarațiile de avere fără să te apleci asupra originii acestor bani – pentru a da doar câteva exemple – modelează niște percepții greșite în societate”, spune Cosmina Croitoru. Generalizările sunt regula, nuanțele și stările de echilibru nu sunt apreciate, ba chiar descurajate, pentru că, nu-i așa, nimeni nu mai are timp de nuanțe. Tot acest tablou este dominat de ”fake news”. 

Jurnalismul corect presupune, în opinia Cosminei Croitoru, acuratețea informațiilor și prezentarea sursei credibile, cu nume (și nu citarea ”din surse”), relevanța informațiilor pentru populație, nu pentru un individ anume, consultarea unor experți și prezentarea impactului pe înțelesul cititorului/ascultătorului, și, obligatoriu, solicitarea opiniei TUTUROR celor implicați. 

Drumul spre însănătoșire înseamnă întoarcerea la rădăcinile jurnalismului, respectiv răspunsul la întrebarea: acest subiect servește interesul public? De cele mai multe ori, răspunsul este NU. ”Personal, găsesc formele de ”fake news” expuse mai sus mult mai periculoase decât, să spunem, A MINȚI, pur și simplu, cu privire la un fapt, o persoană. Pentru că minciuna poate fi atacată în instanță, dar dezinformarea sau manipularea nu. Ele se infiltrează pervers în mintea oamenilor și alterează percepții, deformează comportamente și influențează negativ o societate”, menționează jurnalista.

Dar, cum se pot apăra masele de știri false? Cum să facă diferența? 

”Trebuie să ne punem semne de întrebare – indiferent de canalul pe care vedem informația – atunci când: 

• sursa informației nu există sau nu este cunoscută
• nu are o reputație dovedită în timp
• informația este de fapt o opinie neavizată și nesusținută de alți experți
• este relatarea a ceva ce emițătorul a auzit sau citit, fără a indica sursa – care la rândul ei trebuie să fie o voce credibilă
• când se emit concluzii cu privire la caracterul unui individ sau al unei fapte fără a aduce dovezi sau pe baza unor pseudo-dovezi, irelevante sau superficiale
• se generalizează fără argumente statistice consacrate și profesioniste
• ADEVĂRUL este ocolit, fiindcă nu e la fel de atractiv ca fabulația, sau ca minciuna cu parfum de credibilitate. 

Și, pentru igiena mentală a fiecăruia, informația, ca și alcoolul, trebuie consumată responsabil. Eu recomand formarea unei liste de publicații sau surse de informație verificate în timp, care să respecte toate regulile de mai sus, și renunțarea la consumul compulsiv de informații, ignorarea, pe cât posibil, a click bait, ”cârligul” perfect pentru fake news! În televiziuni, click bait se face cu burtierele scrise – de multe ori agramat – voit manipulator. Există și situația lipsei lor, atunci când este necesar să știm cine este persoana care vorbește într-un video. Ca o concluzie, faptul că avem acest volum uriaș de informații la dispoziție nu înseamnă că trebuie să citim toate tâmpeniile și este necesar să rezistăm strădaniei țipătoare a unor site-uri de a da click pe niște titluri care sfidează regulile jurnalistice și, uneori, chiar bunul simț.

”Soluția pentru schimbare este tot la jurnaliști, în mare parte, dar trebuie ajutați de mediul economic, din orice segment de activitate ar fi el”, crede Cosmina Croitoru. Trebuie să li se explice, să se organizeze întâlniri cu presa, informale sau formale, să se implementeze proiecte colaterale prin care entitățile economice să-și comunice mesajul către public într-un mod profesionist și clar, să se ceară drepturi la replică. De asemenea, asociațiile patronale, bancare, ale oamenilor de afaceri să devină mai active în comunicare, să ia poziții mai des, să se împrietenească mai mult cu jurnaliștii. Există canale de social media care pot fi folosite inteligent și într-un mod prietenos cu publicul și consumatorii. 

Un domeniu este puternic atunci când toți actanții din acel domeniu vorbesc pe o singură voce, mai ales în situații de criză, o voce competentă, deschisă la dialog, când își armonizează mesajele, când sunt prezenți și manifestă interes pentru consumatori. Să rămâi mut în fața fake news, să nu-l corectezi, prin orice mijloace ai la dispoziție, înseamnă să perpetuezi un fenomen care a devenit extrem de nociv, afectându-ne pe toți.

Articol realizat de Mihaela Pântea, Senior Jurnalist

Citește și:

De când și de ce știrile false ne-au invadat existența?

Cei trei pași prin care te asiguri că o știre este adevărată