Vremurile în care trăim – o perspectivă macro-economică și aplicată

De mai bine de 10 ani economia globală funcționează pe bază de infuzie constantă de capital, de cash, iar acest lucru l-am simțit cu toții intr-un fel sau altul. Atât FED (Federal Reserve Board, SUA) cât și ECB (European Central Bank) au avut în tot acest timp și încă au programe de „quantitative easing” (introducerea de bani noi în masa monetară de către o bancă centrală) consistente.

Dobânzile foarte joase la nivel global, și chiar negative în unele zone, au fost o realitate cu care ne-am confruntat și aș zice chiar că am beneficiat. Acest nivel al ratelor de referință a susținut un ritm de creștere accelerat al economiei globale. Statele au reușit să finanțeze deficitele și proiectele de dezvoltare. Fiecare dintre noi am putut să ne bucurăm de împrumuturi ieftine pe care am ales să le folosim așa cum am știut mai bine, în consum și îmbunătățirea vieții de zi cu zi sau investiții fie ca vorbim de zona imobiliară sau începerea unei afaceri proprii. 

Motivul pentru care stimulii globali au fost menținuți pe perioade lungi de timp a fost riscul deflației și, desigur, în ultimii 2 ani nevoia de a corecta impactul generat de pandemie. Poate mai târziu decât ne așteptam și într-un mod mai abrupt decât speram inflația și-a intrat în drepturi. Începutul lui 2022 a confirmat acest lucru la nivel global și primele măsuri au început să fie luate de către băncile centrale prin creșterea ratelor de referință.

În acest context și Banca Națională a României (BNR) a reacționat de asemenea și a crescut rata de politică monetară până la 2.5% și având în vedere așteptările inflaționiste acest trend poate să continue. Ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi? Pe scurt, dobânzi mai mari pentru economiile pe care le avem, costuri mai mari pentru credite.

Pe lângă toate astea, de ceva vreme, avem și un risc de conflict care pun presiune suplimentară pe eventualele decizii pe care am vrea să le luăm în zona finanțelor personale. 

Și asta nu e tot, mai e costul energiei și al gazului – sigur parte din nivelul actual al inflației ridicate, deficitul comercial structural al României care pune o constantă presiune pe cursul de schimb, bursele în scădere și multe altele pe care fiecare dintre noi le știm atunci când ne uităm în propria ogradă la ce și cum ne impactează.

Și acum ce facem, la nivel individual?

Cumpătare și echilibru în consum. Fundamentăm mai bine orice plan legat de consum, mai cu seamă pentru că ne poate costa mai mult dacă finanțăm nevoia prin credit. Alegem cu atenție orice formă de investiție ne dorim să facem pentru ca randamentul acesteia poate fi diminuat de costul creditului. Acestea sunt doar două aspecte legate de zona de finanțare.

Introducem rutina de a economisi lună de lună. Când vine vorba însă de economisire, cred cu tărie că trebuie să ne așezăm puțin mai mult pe gând. În ultimii ani într-un climat de dobânzi extrem de joase economisirea aparent a fost descurajată și unii dintre noi am uitat că ea este o condiție esențială pentru sănătatea noastră financiară. E important ca într-o primă fază să ne reobișnuim să economisim.

Citește și: Educația financiară începe prin... autoeducație

Pasul doi este să ne răspundem la întrebare: cum economisim? Iar aici zicala cu ouăle și cosul rămâne de mare actualitate, fie că este vorba de moneda în care economisim sau instrumentele de economisire pe care le alegem.

Astfel, dacă vorbim despre monedă, economiile în RON ne pot aduce dobânzi mai mari, iar cele în valută ne pot ajuta să ne acoperim de riscul de depreciere. De cele mai multe ori, o bună alegere ține de echilibru și de diversificare, cu atât mai mult azi când dobânda la euro a intrat în teritoriul pozitiv, cel puțin pentru dobânzile plîtite de către bănci pentru disponibilitatile clienților persoane fizice și juridice.

Articol realizat de Aurelian Mihăilescu – Director Trezorerie și Instituții Financiare Patria Bank 

Cu o experiență de 24 de ani în industria financiar bancară, expertiza lui Aurelian este legată de afacerile de trezorerie și piețe de capital, cu un accent solid pe tranzacționare, acoperind toate ariile specifice: FX, obligațiuni, instrumente derivate și piețe monetare. Aurelian a condus echipe de tranzacționare și vânzări, fiind totodată membru în variate consilii de administrație. A contribuit la elaborearea cadrului local pentru afacerile piețelor de capital și planul de finanțare pentru statul Român, în calitate de reprezentant al unuia dintre Dealerii Primari și, pentru o scurtă perioadă de timp, a fost implicat in proiecte la nivel guvernamental, în calitate de consilier de stat.

Citește și:

SCHIMBĂRI: Cum arată relația cu banca la distanță și la ce trebuie să fiți atenți

Ce sunt cele 12 mini-planuri financiare