Despre fenomenul fake news cu Sorin Pîslaru, Redactor Șef Ziarul Financiar

”Personal nu cred în ideea de fake news și de multe ori ceea ce numim fake news nici nu sunt știri”

Această idee a apărut odată cu rețelele sociale, unde poate fi retransmisă o așa-numită știre din om în om, fară să fie clară sursa eventual. Dar de multe ori acelea nu sunt știri, consideră Sorin Pîslaru, jurnalist cu peste 20 de ani experiență în presa economică de înaltă calitate. Tocmai prin prisma acestei experiențe uriașe în media economică, Sorin Pîslaru consideră că la originea unei știri false sunt, de fapt, rețelele sociale.

Cred că știrile așa-zis false au apărut odată cu rețelele sociale unde se amplifică mesaje din publicații exclusiv online, pe care nu și le asumă nimeni, sau pur și simplu se amplifică opinii personale”, consideră acesta. Mai mult,  ”nu am observat de-a lungul timpului știri false apărute în ziare și/sau website-uri cu istoric, cunoscute și, în general, cred că este multă dezbatere despre știrile false, dar acestea nu aparțin presei, ci sunt produsul rețelelor sociale”.

Dar, cine este responsabil și ”mai vinovat” pentru o știre falsă (fake), pornită indiferent de unde înspre public: jurnalistul care o scrie/o difuzează și care nu o verifică sau de la sursa în sine, care o propagă știind că nu este adevărată? Sau că, pur și simplu, e un zvon?

Ziariștii pot greși în relatări și vor avea drepturi la replică”, este de părere Pîslaru. În general, pentru că orice informație trebuie să aibă o sursă, indicată clar, ”nu cred că sunt jurnaliști care scriu fake-news uri, pentru că informația nu există de sine-stătătoare, informația înseamnă emițător-mesaj-receptor”, adaugă acesta. Cu alte cuvinte, emițătorul face parte din informație. Contează la fel de mult „ce se spune” și „cine spune”. Dar și „cine aude”, consideră redactorul șef al Ziarului Financiar. 

Protecția împotriva știrilor false este o chestiune extrem de complexă și soluția ar putea fi în a citi, pur și simplu! A te informa! Citind ziare, print sau online. ”Jurnaliștii lucrează în fiecare zi să distileze din multitudinea de informații ce cred ei că este necesar pentru agenda cititorului, iar prima pagină a ziarului îți spune ceea ce a fost important ieri”, spune Sorin Pîslaru.

Parcă în domeniul economic, mai cu seamă în cel financiar-bancar, știrile false pot produce adevărate tragedii, dar pot duce și la crize de imagine/de identitate și de credibilitate. Întrebarea este dacă au companiile și instituțiile instrumentele necesare să lupte împotriva fenomenului?

Băncile nu pot face altceva decât să urmărească ceea ce scriu ziarele despre ele ori despre sectorul de activitate în care activează și pot reacționa dacă ceva nu este adevărat”, explică redactorul șef. Și să răspundă solicitărilor presei, adaugă el, pentru că ”nu au cum să apară știri false din neant”. Poate că sunt unele aspecte de corectat ori sunt interpretări diferite, ”dar pentru asta există dreptul la replică”.

În opinia fermă a redactorului șef al Ziarului Financiar, ”fake news este o temă despre care se discută prea mult”. Dintotdeauna a existat „gura șanțului” și oamenii care ascultă sau nu ce spune un vecin sau o cunoștință. ”Acum, Facebook-ul a amplificat această „gură a șanțului”. ”Dacă nu știi cine a spus, unde, când sau ce s-a întâmplat cu-adevărat nu poți crede păreri neavizate”, este de părere Pîslaru. Trebuie să te duci la sursă, să te lămurești. Iar instituțiile media, unde lucrează oameni care se ocupă zi de zi de știri, sunt o sursă credibilă, conchide jurnalistul. Restul, mai ales rețelele sociale, fiind pe principiul „am auzit că”, nu înseamnă că informează opinia publică cu știri.

Articol realizat de Mihaela Pântea, Senior Jurnalist

 

Citește și:

De unde ne informăm despre... dezinformări

Cei trei pași prin care te asiguri că o știre este adevărat