Studiu MKOR: Cum se resimte Impactul Epidemiei de COVID-19 în Mediului de Afaceri din România

Agenția de cercetare MKOR consulting a lansat de curând un studiu care ilustrează cum se resimte Impactul COVID-19 în Mediul de Afaceri din România. Raportul prezintă situația detaliată a organizațiilor private din țara noastră și reflectă imaginea mediului de afaceri în contextul incert pe care îl traversăm.

Iată câteva dintre cele mai relevante date din studiu:

  • 91% dintre companiile românești se simt afectate de epidemia COVID-19, cu un impact total mediu de -10.2% pentru 2020. Această cifră se află în concordanță cu estimările Comisiei Europene, care prognozează o scădere de -7.5%, la nivel comunitar.
  • 95% dintre companii au adoptat măsuri pentru a supraviețui crizei actuale, iar 90% le-au luat imediat după începerea situației de urgență, în luna martie. 
  • Companiile care erau în scădere la 1 Martie 2020 față de 1 Martie 2019, estimează scădere și pentru acest an.
  • Reprezentanții mediului de afaceri au un nivel al încrederii scăzut, de numai 2,7 puncte din 7 față de instituțiile statului.

Dintre concluzii:

  • Autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de incertitudine.
  • Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.

MKOR Consulting lansează un nou studiu din seria studiilor proprii în contextul epidemiei de coronavirus, prin care își propune să arate situația pieței la zi. Studiile sunt disponibile gratuit pe site-ul agenției, fiind instrumente la dispoziția clienților, mediului academic și a oricui este interesat să fie la curent cu modul în care noul virus ne afectează viața. 

Citește și: Micile afaceri în era COVID: 5 strategii creative testate de micii antreprenori

Impactul Epidemiei de Coronavirus în Mediul de Afaceri din România

Conform studiului, 91% dintre companii se simt afectate de epidemia de Coronavirus, cu un impact total mediu de -10.2% pentru 2020. 

Impactul mediu estimat de o organizație tipică este de 100.000 de Euro, cu până la 100% din cifra de afaceri. De altfel, cu cât reprezentanții companiilor sunt mai pesimiști în privința evoluției pe 2020, cu atât valoarea estimată a impactului este în creștere.

Cele mai vizibile efecte ale epidemiei de COVID-19 sunt reducerea cifrei de afaceri și impactul produs de suspendarea activităților companiei. Aceasta, fie că este vorba despre activitatea de business curent sau a unor evenimente care urmau a fi organizate.

Microîntreprinderile tind să fie cele mai afectate de efectele epidemiei de COVID-19. Totuși, ele sunt mai puțin sensibile la efectele cauzate de indisponibilitatea personalului, probabil și datorită faptului că aceste organizații tind să aibă foarte puțini angajați.

Citește și: Afacerea ta și pandemia COVID-19 – o criză de încredere?

Măsuri luate de companii

95% dintre companii au luat măsuri pentru a supraviețui crizei provocate de COVID-19, iar 90% le-au luat imediat după începerea situației de urgență. 
Cele mai frecvente sunt măsurile financiare, ce protejează cashflow-ul pe termen scurt și mediu, urmate de măsurile de protecția a angajaților și măsurile pentru pivotarea activității, arată studiul.

În medie, companiile au luat un număr de 3.5 măsuri, indiferent care au fost acestea. Cele mai prudente organizații sunt cele din industria bunurilor de larg consum, cu un număr record de 6.5 măsuri luate în medie. 

De asemenea, se remarcă o prudență sporită și în rândul organizațiilor din industrii precum consultanță, automotive și turism, care au luat în medie 4.5 măsuri pentru menținerea operațiunilor pe parcursul și după finalizarea carantinei impuse de epidemia de COVID-19.

Contextul economic la 1 martie 2020

La 1 Martie 2020, tendința de evoluție generală a pieței era una de creștere, comparativ cu aceeași dată a anului 2019. 

Conform studiului MKOR Consulting, cele mai multe dintre companiile din România tind să fie mai degrabă pesimiste, estimând evoluții mai degrabă negative până la finalul acestui an.

Mai departe, evoluția istorică și cea prognozată sunt corelate semnificativ. Astfel, în funcție de situația raportată la 1 martie 2020 (YoY 2019), companiile tind să fie mai optimiste sau mai pesimiste privind evoluția pe termen mediu. Prin urmare, vor estima creșteri companiile aflate pe trend crescător în 1 martie 2020, și pierderi cele care sufereau deja un trend descendent, în ultimul an.
În condițiile prelungirii actualei situații de distanțare socială, companiile estimează că pot rezista doar pe termen scurt. Mai exact, maxim 6 luni (65% dintre ele). 

În același timp, peste o treime dintre organizații sunt destul de stabile pentru a trece cu bine peste o prelungire pe termen mediu și lung a stării de izolare socială.

IMM-urile sunt cele mai vulnerabile în fața unei posibile prelungiri a situației de carantină generalizată. Două treimi dintre acestea pot rezista cel mult trei luni, în actualele condiții. Cu cât mărimea companiei crește, cu atât rezistența în fața situației date de pandemie este mai mare, până la mai mult de un an.

Citește și: Managementul crizei în afaceri - transparență și solidaritate

Încrederea în autorități

Reprezentanții mediului de afaceri arată un nivel al încrederii scăzut, de numai 2,7 puncte din 7, pentru instituțiile statului.

72% dintre respondenți au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) și doar 4% se arată foarte încrezători în modul în care Guvernul va gestiona criza actuală. 

Cei mai îngrijorați se arată reprezentanții microîntreprinderilor (2,4 puncte din 7), în timp ce întreprinderile medii au cel mai crescut grad de încredere (3,4 puncte din 7).

Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, cu cât o companie tinde să fie mai încrezătoare în autorități, cu atât se va arăta mai încrezătoare și în viitor.

Astfel, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie.

În funcție de modul în care se raportează la autorități și la evoluția proprie la final de 2020, se remarcă trei grupuri distincte de organizații: Pesimiști, Rezervați și Optimiști (detalii în raport).

Citește și: Întâlnirea cu furnizorul de bani

Măsuri din partea statului

Companiile își doresc o abordare strategică din partea statului, de la care așteaptă să gireze pentru mediul privat, pe de o parte prin scutirea la plată a taxelor, iar pe de alta, prin sprijin pentru investiții.

Companiile consideră că statul ar trebui să aplice un cumul moderat de măsuri pentru susținerea mediului privat - indiferent care ar fi acestea. Cele mai populare sunt, pe de o parte, reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor, după perioada de pandemie.

Se observă o tendință mai crescută a organizațiilor medii și mari de a aștepta măsuri de extindere a aplicabilității șomajului tehnic.

Studiul complet poate fi accesat aici.

Specificații metodologice

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România, la finalul lunii aprilie 2020. 

Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari.

Notă: Acest raport a fost redactat la începutul lunii mai, după anunțarea ridicării stării de urgență, din 15 mai. Totuși, datele ar trebui privite din perspectiva momentului colectării lor, în a doua parte a lunii aprilie, atunci când nu existau informații privind o posibilă relaxare a măsurilor de distanțare socială.

Citește și: Cum să economisești și să pui banii adunați să lucreze pentru tine.