Stop Fake News, Episodul 1

La o simplă căutare pe Google, după cuvintele-cheie ”fake news”, apar in 0,46 de secunde nu mai puțin de 1,6 miliarde rezultate! Ca o dovadă în plus că subiectul este aprig discutat pe Internet și rețelele de socializare.

Parcă mai mult ca oricând până acum, în istoria omenirii, știrile false (în engleză, fake news) apar la tot pasul și este din ce în ce mai greu să distingem între bun și rău, între adevăr și minciună, într-o lume a internetului, tehnologiei și digitalizării.

Surprinzător însă, acestea nu sunt născute în era modernă, ci demult, în antichitate, când intoxicarea populației cu zvonuri și informații mincinoase, pentru a obține mai lesne victorii sau beneficii politice, era la ordinea zilei. Wikipedia notează exemple din istoria Imperiului Roman și nu numai. Analiștii media atribuie apariția ”serioasă” a fenomenului celebrului post britanic de radio și televiziune BBC, care ar fi difuzat o știre cu aer de glumă, pe 1 aprilie 1957, despre faptul că în Elveția creșteau în copaci... spaghete fierte... Telespectatorii au sunat disperați, mai apoi, să întrebe cum se cultivă un pom în care cresc bunătățile numai bune de așezat în farfurie...

Dacă sărim câteva decenii de-atunci, ajungem în zilele pandemiei și ale vaccinării, ne amintim de cip-urile pe care le vom avea în corp odată cu serul anti-Covid 19 până la coarnele și coada care ne vor apărea, și înțelegem că ne confruntăm cu o accentuare fără precedent a acestui val de știri false. 

Și nu doar despre vaccin ori coronavirus este vorba. Undeva, în toamna acestui an, o știre a făcut înconjurul Europei: o pană de curent va fi iminentă, se va înregistra pe tot continentul, deci și în România, și, de-aici, apocalipsa... Sigur că nu a fost nicio pană de curent, coarnele pe cap încă nu au apărut primilor care s-au vaccinat (vezi medici, militari și alt gen de personal din prima linie de luptă cu pandemia), dar oamenii uită repede... Alte și alte știri false vor apărea pe rețelele de socializare și vor fi preluate de publicații fără a fi verificate – teoria jurnalismului profesionist spune că trebuie ca o informație să fie cercetată din trei surse, dar cine mai are timp să respecte regulile?

Până la urmă, ce sunt, cine și de ce propagă acest tip de știri în mediul online, cu șansele cele mai mari de viralizare? 

Potrivit Wikipedia, știrile false reprezintă un tip de jurnalism (așa-numit ”galben”), de scandal, în care afirmațiile sunt fals-atribuite, exagerate și, de cele mai multe ori, incorecte, sau jurnalismului de propagandă, care înseamnă informații false difuzate prin presa tradițională sau, mai nou, prin canalele social media. ”Știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul online și pentru venituri prin click-uri pe Internet”, subliniază Wikipedia.

Titlurile și informațiile senzaționale, de tip "click bite" din mediul online vizează obținerea unor veniturile generate din interacțiunea publicului-cititor avid de știri extreme, pentru care nu contează dacă acestea sunt ori nu adevărate. Știrile false dezinformează în mod intenționat și induc în eroare o masă de cititori cu un grad de educație și venituri medii și sub-medii.

Publisherul Buzzfeed a constatat că cele mai importante 20 fake news despre alegerile pentru președinția SUA, din urmă cu cinci ani, au primit mai multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre aceleași alegeri tratate de marile trusturi media de peste Ocean. 

Mulți oameni au murit din cauza știrilor false. Oameni au fost atacați fizic pentru povești false răspândite de mass-media, iar știrile false despre anti-vaccinare au cauzat grave epidemii de boli care puteau fi prevenite, și care au cauzat handicapuri și decese pentru adulți și copii.

Junaliștii de la www.FirstDraftNews.com, au identificat șapte tipuri de știri false: 

1. satiră sau parodie – scrise fără intenția de a provoca daune, dar cu potențial de a păcăli publicul
2. conexiuni false - când titluri, efecte vizuale sau legendele unor poze sau grafice nu susțin conținutul și induc în eroare
3. conținut înșelător – prin exprimare confuză, vagă
4. context fals – fără nicio legătură cu realitatea
5. conținut "impostor" – vădit și clar distorsionat față de realitate
6. conținut manipulat – fotografii trucate, de exemplu
7. conținut fabricat – în totalitate inventat

Comisia Europeană lucrează la un Cod de bune practici la nivelul UE privind combaterea dezinformării online, ca parte a unor acţiuni privind securizarea spaţiului informaţional digital. Datele Reuters Institute - Oxford University, cuprinse în Raportul pe 2018, arată că România se află pe locul al 12-lea în topul populației care se teme că ar putea fi victimă a dezinformării, 62% dintre români declarând că sunt nesiguri pe capacitatea lor de a discerne între fake news și știrile reale de pe Internet.

Organizaţia Salvaţi Copiii din România a realizat, la rândul ei, un sondaj, în perioada 10 – 16 aprilie 2020, în 32 de judeţe şi în București, la care au participat 819 copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani pe tema informațiilor și a surselor de proveniență. Principalele surse de informare ale copiilor sunt Internetul (49% site-uri și 24% reţele sociale), televizorul (57%) sau discuţiile cu părinţii (31%). 

Din totalul respondenţilor, doar 48% ştiu ce reprezintă o ştire falsă, iar 22% declară că la televizor sau în publicaţiile de ştiri nu pot fi difuzate ştiri false, ceea ce oferă o imagine care poate fi extrapolată la nivel național, fie și doar dacă observăm comentariile din spațiul virtual sau chiar public-fizic referitor la diferite știri care s-au dovedit a fi neadevărate.

Tehnologiile de comunicare și inteligența artificială amplifică difuzarea știrilor false, dar efortul organizațiilor media corecte și al celor non-guvernamentale, care luptă pentru transparență și adevăr, trebuie să fie dublat și de propria voință, de a consuma informație de calitate, furnizată de surse de calitate.

Din următorul episod al proiectului nostru, Stop Fake News vei afla cum să te asiguri că o știre este adevărată și care sunt sursele de verficare a veridicității acesteia.

Articol realizat de Mihaela Pântea

Citește și:

Micile Bucurii, un ONG fresh

Website Factory: ONG și PAUL, 2 resurse noi de la Code4Romania