Patru principii esențiale după care să-ți alegi sursele de informare

1. Cum să facă omul obișnuit diferența dintre good news si fake news, în contextul difuzării ”pe surse” a unor știri fabricate, în condițiie nerespectării regulilor de bază ale jurnalismului profesionist, care impune verificarea unei știri din alte două surse, pe lângă cea inițială?

Cred că e foarte important ca fiecare dintre noi să își aleagă cu grijă sursele de informare. Cred că ne trebuie discernământ și să învățăm să mergem la surse primare, ori de câte ori putem. Câteva principii pe care eu le aplic:

• în primul rând, urmăresc surse mainstream care au reputeție, istorie, credibilitate.
• dacă urmăresc oameni, sunt oameni care mi-au fost recomandați de alți oameni în care am încredere.
• dacă ceva e ”pe surse” încerc să găsesc informația în altă parte, să văd dacă nu o pot verifica. Dacă nu o pot verifica și sursa unde am găsit-o e credibilă, o iau în calcul. Dacă nu, o ignor până o pot verifica.
• nu citesc știri decât din surse care se ocupă cu știrile, analize citesc doar de la oameni care au expertiză în domeniul respectiv, dacă menționează date și fapte care îmi ridică semne de întrebare, mă duc și le verific în alte părți.

2. Care este originea unei știri false?

Sunt o groază posibile surse de știri false: oameni care sunt foarte vocali în social media și nu se pricep la ce scriu, dezinformare din partea unor organizații, jurnaliști complet neprofesioniști și nepregătiți, experți născuți peste noapte. Sunt multe posibile.

3. Cine este responsabil și ”mai vinovat” pentru știrea fake pornită înspre public: jurnalistul care o scrie/difuzează și care nu o verifică ori sursa în sine, care propagă o informație știind că nu este adevărată?

După părerea mea, orice sursă poate spune orice prostie. E responsabilitatea jurnalistului să facă două lucruri: să cultive surse oneste și competente și să verifice ce difuzează mai departe.

4. Cum se pot apăra ”masele” de știri false? Cum să se protejeze?

Din păcate, nu am un răspuns bun la această întrebare. Te poți proteja necitind știri, citind mai multe surse diverse, verificând lucrurile importante în mai multe locuri. Nu există cale ușoară și toate astea cer un efort, pe care mulți nu suntem dispuși să-l facem.

5. În domeniul economic și mai ales financiar-bancar, știrile false pot produce adevărate tragedii, dar pot duce și la crize de imagine/de identitate și de credibilitate. Au companiile/instituțiile instrumentele necesare să lupte împotriva fenomenului? Care ar fi acestea?

Îmi e greu să îmi amintesc vreun exemplu în care o companie care face lucrurile ca la carte a fost distrusă de o criză de imagine provocată de o știre falsă. Cred că transparența, onestitatea și un produs/serviciu bun pentru clienți sunt mereu cele mai bune arme. Există instrumente juridice, de cealaltă parte.

Articol realizat de Mihaela Pântea, Senior Jurnalist

Citește și:

De unde ne informăm despre... dezinformări

Cei trei pași prin care te asiguri că o știre este adevărată