Ca jurnaliști, trebuie să privim orice informație cu o doză de cinism și gândire critică

Cum să faci diferența dintre good news si fake news, în contextul difuzării ”pe surse” a unor știri fabricate, în condițiile nerespectării regulilor de bază ale jurnalismului profesionist, care impune verificarea unei știri din alte două surse, pe lângă cea inițială? Ne-a răspuns de această dată, Oana Coșman, Editor-in-Chief green.start-up.ro

În ziua de azi oamenii au acces la informații mult mai rapid și din surse mult mai variate. Informațiile nu mai sunt oferite doar de jurnaliști din TV, presa scrisă sau online, ci pot fi luate de pe bloguri, din social media, precum Facebook, Twitter, precum și din platforme precum WhatsApp sau Telegram. Și jurnaliștii se pot inspira din aceste surse pentru a realiza știri, așa cum vedem tot mai mult.

Rapiditatea este cuvântul-cheie în news astăzi, iar odată cu prezența tot mai multor medii în care există informațiile devine tot mai greu să discerni între informații corecte, adevărate, și informațiile false. Dar jurnaliștii au obligația de a verifica sursa știrilor pe care le publică sau le aduc în fața publicului la TV. Însă dorința de a ”da o știre” rapid îi face și pe ei tot mai mult să cadă în capcana fake news-ului.

Ideal, diferențierea între o știre și fake news o face sursa de la care a pornit aceasta. TikTok, WhatsApp și alte canale de social media sunt locuri unde pot circula informații neveridice și neverificate.

Este important să verificăm informațiile din cât mai multe surse, inclusiv canalele autorităților oficiale, ale experților și ale jurnaliștilor. La fel, în cazul imaginilor și a video-urilor, este important să verificăm sursa originală a acestora pentru a le testa autenticitatea. Dacă ea lipsește, este foarte posibil ca informația să nu fie conformă cu adevărul.

La fel ca în cazul informațiilor scrise, toată lumea are acces în ziua de azi la gadgeturi care permit înregistrarea. Tocmai de aceea este și simplu ca un filmuleț făcut de cineva să nu reflecte întocmai realitatea.

Pentru a face diferența între news și fake news trebuie să distingem opiniile de fapte în orice relatare despre evenimentele din jurul nostru. Ca jurnaliști, deși mediul în care activăm s-a modificat și informațiile circulă mai rapid, trebuie să ne întoarcem la întrebările originale de bază ale jurnalismului și să privim orice informație cu o doză de cinism și gândire critică.

Care este originea unei știri false?

De multe ori știrile false pornesc fără intenție, din interpretarea unei declarații sau dintr-o viziune unilaterală, dar există și situații când aceasta este propagată de alte interese. Așa cum precizam mai devreme, în ziua de azi este foarte simplu să scriem despre un eveniment, sau să-l filmăm, și să prezentăm propria versiune asupra ceea ce se întâmplă”, spune ea.

Este necesar ca informațiile neverificate să nu fie luate ca literă de lege până când nu sunt confirmate și din alte surse, sau de niște surse oficiale - în cazul în care discutăm despre informații care privesc acțiuni alte aparatului administrativ al unei țări.

Trebuie să luăm mereu în calcul că ceea ce poate spune cineva în social media poate fi o viziune unilaterală. Că o informație virală pe internet nu este neapărat adevărată. Și chiar dacă vorbim cu o persoană de interes, iar o posibilă știre poate fi o sursă de trafic pentru un website, să o verificăm dacă sună „prea bine ca să fie adevărată”.

Cine este responsabil și ”mai vinovat” pentru știrea fake pornită înspre public: jurnalistul care o scrie/difuzează și care nu o verifică sau de la sursa în sine, care o propagă știind că nu este adevărată?

Este o vină împărțită între jurnalistul care se grăbește să prezinte știrea și persoanele care propagă informațiile neadevărate.

Cum se pot apăra ”masele”, oamenii mai puțini instruiți, cu acces mai mic la canale de informare și educație, de știri false?

Este necesar să facă diferența între informații propagate prin și de social media și știrile publicate de site-uri recunoscute de știri, care au un track record al existenței și al veridicității informațiilor publicate, și televiziuni recunoscute care pot informa corect. Totodată, este important să verificăm informațiile din cât mai multe surse, inclusiv canalele autorităților oficiale, ale experților și ale jurnaliștilor.

TikTok și alte rețele de socializare sunt canale pe care informațiile circulă fără un filtru de verificare a veridicității. De aceea este bine să verificăm al cui este contul de pe care este distribuit un video, un mesaj scris sau o imagine.

În același timp, este important să înțelegem contextul unei știri și să ne întrebăm cine, unde, când, cum, de ce.

Este recomandat să verificăm sursa originală a fotografiei sau a video-ului, în cazul în care nu suntem convinși de acuratețea acestora și să le privim cu puțin scepticism în cazul în care au un element de senzațional care pare neveridic.

Una dintre problemele de astăzi e că oamenii de multe ori nu reușesc să facă diferența veridicitatea unei știri și simpla prezență a unei informații neverificate online. Site-urile pot arăta la fel, dar nu au același grad de încredere. Iar informațiile care circulă pe WhatsApp sau pe grupuri de Facebook trebuie verificate. Probabil că cea mai simplă metodă e ca o persoană să caute pe Google măcar informația. Să vadă ce fel de site-uri au publicat-o. Dacă o știre e măcar în mai multe surse care nu au de obicei aceeași abordare, atunci poți începe să ai încredere în ea.

În domeniul economic și mai ales financiar-bancar, știrile false pot produce adevărate tragedii, dar pot duce și la crize de imagine/de identitate și de credibilitate. Au companiile/instituțiile instrumentele necesare să lupte împotriva fenomenului? Care ar fi acestea?

Companiile trebuie să reacționeze rapid și cu acuratețe pentru a îndepărta imaginea negativă ce le poate afecta. Trebuie să prezinte faptele și să aducă dovezi care să susțină acele fapte, să le permită jurnaliștilor să investigheze și să răspundă chiar și la întrebări incomode. Și mai trebuie să comunice constant pentru a reduce din potențialul ca piața să fie invadată de știri false privind activitatea lor.

Articol realizat de Mihaela Pântea, Senior Jurnalist

Citește și:

Cum ne putem proteja de știrile false? Gândește și cercetează înainte de a crede.

”Personal nu cred în ideea de fake news și de multe ori ceea ce numim fake news nici nu sunt știri”