Interviu cu Fundația Civitas

Aveți multe proiecte de susținere ale antreprenoriatului social și pentru dezvoltarea economică rurală. Cum vedeți antreprenoriatul social în România? Dar dezvoltarea economică rurală?

Antreprenoriatul social este un domeniu care a prins avânt în ultimii ani, antreprenorii fiind tot mai deschiși către noi oportunități de business, cu o componentă socială, pentru crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele din grupuri dezavantajate. Cu toate acestea, nu este un domeniu 100% funcțional, iar noi simțim că e nevoie de implicare concertată a mai multor actori din diverse domenii, care să ducă la dezvoltarea mai accelerată a acestui domeniu. De asemenea, credem că este în continuare nevoie de noi stimulente pentru antreprenori, astfel încât dezvoltarea de afaceri sociale să fie cât mai atractivă pentru aceștia. În continuare, există o serie de probleme la nivelul societății românești care ar putea fi îmbunătățite dacă antreprenorii ar dezvolta întreprinderi sociale. Problemele persistente precum șomajul, sărăcia, excluziunea socială, nivelul slab al serviciilor sociale și degradarea mediului, chiar și în economiile de piață emergente, aflate în creștere rapidă, impun adoptarea unor soluții noi, inovatoare. De asemenea, gradul de inovare socială este foarte scăzut în lipsa unui ecosistem favorabil dezvoltării și scalării de întreprinderi sociale. Întreprinderile sociale oferă un răspuns hibrid la aceste probleme sociale complexe. Aceste societăți creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru tinerii aflați în situații de risc, pentru femei și persoanele cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire pentru locul de muncă și mentoratul necesar pentru a intra pe piața muncii și a avea o carieră pe termen lung, într-un post decent. Ele dezvoltă modele de afaceri care îmbunătățesc calitatea produselor, majorează volumele de vânzări, optimizează procesele de producție și oferă acces pe piață, majorând semnificativ volumul veniturilor înregistrate de micii producători și artizani.

Sectorul a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimul deceniu, generată de finanțările europene însă disproporționată între domenii de activitate (agricol – nonagricol) și între zone de activitate (urban – rural), sectoarele agricole și cel de procesare fiind slab reprezentat cu puține astfel de entități localizate în mediul rural.

În ceea ce ține de dezvoltarea economică rurală, am observat investiții masive în domeniu, însă aceste investiții s-au făcut într-un mod disparat, fără a păstra o congruență cu alte inițiative sau finanțări, cu o strategie de dezvoltare, care este uneori neclară, atât pentru beneficiari, cât și pentru profesioniștii care lucrează în acest domeniu. Echipa Fundației Civitas pentru Societatea Civilă Cluj a lucrat intens la dezvoltarea mediului rural, cu precădere în sprijinul micilor producători. Credem că acești producători sunt cei care au nevoie de cel mai mult sprijin și de o strategie coerentă, pentru a continua activitățile agricole și pentru a crește, a crea locuri de muncă, dezvoltând astfel mediul rural din punct de vedere economic și social. De aceea, ne-am unit eforturile alături de partenerii noștri cu activitate susținută în dezvoltare rurală, pentru a crea noi oportunități de desfacere pentru micii producători, aducând tot mai mult în atenția publicului noțiunea de ”produs local”, pentru a crea o legătură între producători și consumatori, dezvoltând astfel comunitățile rurale cu producători locali. Ne-am întărit rolul de liant al producătorilor locali din mediul rural cu consumatorii urbani.

Producătorii locali și produsele acestora au intrat puternic în atenția consumatorilor odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19. Am observat această dinamică și în cadrul food hub-ului Nod Verde, unde vânzările au crescut cu peste 400%. Având în vedere limitarea deplasărilor, oamenii din mediul urban s-au îndreptat spre producătorii locali, atât dintr-un sentiment de solidaritate pentru semenii lor, cât și pentru calitatea și gustul produselor locale. Nod Verde a livrat în patru din cinci zile lucrătoare produse locale către consumatorii din mediul urban. Sperăm că trendul pozitiv se va păstra și în lunile ce urmează, pentru că noi credem că este foarte important să sprijinim pe mai multe dimensiuni producătorii mici locali, care nu au multe opțiuni de piață de desfacere. 

Cu toate acestea, la nivelul întregii țări, credem că este încă necesară o viziune integrată care să consolideze cantitativ și calitativ sectorul cooperativelor agricole și să dezvolte facilități logistice de colectare, depozitare, sortare, ambalare, procesare și transport a producției fermierilor mici și mijlocii. Această reformă îi va scoate din starea de semi-subzistență, va consolida o clasă de mijloc a fermierilor în România, va reduce sărăcia "în munca" în mediul rural, precum și decalajele de dezvoltare între urban și rural.

Ne poți menționa câteva proiecte de succes în care v-ați implicat și parcursul lor? Care au fost ingredientele succesului acolo?

Credem că ingredientul cel mai important în atingerea succesului în cadrul proiectelor pe care le dezvoltăm este deschiderea producătorilor spre soluții inovatoare, pe care le dezvoltăm atât cu sprijinul donatorilor privați, cât și cu sprijinul fondurilor europene. De asemenea, credem că este foarte important ca la nivelul organizației să avem o echipă bine organizată, capabilă și cu bune abilități de facilitare comunitară, creând astfel un mediu de încredere între producători și echipa Fundației. 

De-a lungul anilor, am fost implicați în calitate de inițiator sau partener, în mai multe proiecte care au reușit să creeze medii propice dezvoltării economice atât în mediul rural, cât și cel urban, în domenii agricole sau non-agricole. În cele ce urmează, vom sintetiza pe scurt proiectele care, credem noi, au fost de succes atât din perspectiva administrativă a implementării proiectelor, cât și din perspectiva efectelor pe termen mediu sau lung asupra beneficiarilor acestor proiecte. 

Dezvoltarea Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic 

Prin intermediul acestui proiect am asociat o bună parte din fermierii din Bazinul Legumicol Lunca Someșului Mic, oferindu-le posibilitatea de a accede spre o piață nouă, cea a supermarket-urilor. Considerăm că prin dezvoltarea acestui proiect, am contribuit la creșterea coeziunii și a prosperității în comunitățile implicate, Apahida și Jucu. În cei 3 ani de zile cât a durat perioada implementării acestui proiect, acțiunile noastre au vizat maturizarea și dezvoltarea inițiativei. Astfel, împreună cu fermierii din cooperativă am creat un plan de afaceri, am identificat locațiile și cadrul logistic în care să îl implementăm. Ne-am axat atât pe componenta economică, de consolidare și implementare a planului de afaceri, cât și pe componenta comunitară, de creștere a coeziunii de grup și prezența cooperativei în comunitate (de ex. prezența în GAL, clustere de profil, etc.). Rezultatele acestui proiect au fost vizibile încă de la început. Dacă în anul 2013 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 53.000€, până în anul 2016 acestă cifră a crescut de 4 ori, ajungând la o cifră de afaceri de 210.000€. 

Cooperativa Agricolă Izvorul Fizeșului

Cooperativa Agricola Izvorul Fizeșului reunește 9 producători de cereale și plante oleaginoase, care exploatează împreună o suprafață totală de 789,5 ha. Principalele tipuri de culturi agricole cultivate de producătorii CAIF sunt cele de floarea soarelui, porumb boabe, grâu, soia, rapiță, orz de toamnă, ovăz și orzoaică de primăvară. Modelul de business este axat pe comercializarea de cereale de la membrii cooperatori și membrii afiliați și prestarea de servicii de recoltat pentru alți producători de cereale din zona Câmpiei Transilvaniei. În anul 2019, Cooperativa Agricola Izvorul Fizeșului a fost recunoscută ca grup de producatori, obținând totodată și o finantare publică prin Programul National de Dezvoltare Rurala, Submăsura 9.1 ”Înființarea de grupuri de producatori”, finanțare care poate ajunge la o valoare maximă de 168.575,45 EURO pentru o perioadă de 5 ani. În anul 2019 (primul an de funcționare) au avut vânzări de cereale în valoare de 1.249.753,9 LEI, iar venituri din prestări servicii de 146.651,03 LEI.

Un PLUS pentru START-UPurile Regiunii Nord-Vest”

Proiectul, cunoscut și ca ”Noi Antreprenori” s-a derulat pe o perioadă de mai bine de 3 ani (ianuarie 2018 – aprilie 2021), timp în care 309 persoane au participat la cursuri de formare antreprenorială și, printr-un concurs de planuri de afaceri, 38 dintre aceștia au primit finanțări de aproximativ 40.000 euro, consiliere, mentorat, sprijin pentru a-și pune în aplicare visul. În cadrul proiectului, au fost implicate 310 persoane în cursuri de specializare și au fost create peste 75 de locuri de muncă. În cadrul proiectului, au fost oferite servicii de mentorat, extrem de importante pentru antreprenorii la început de drum, unde mentori din domenii relevante domeniului de activitate al fiecărui antreprenor, și-au oferit sprijinul spre dezvoltarea afacerilor antreprenorilor implicați în program. Proiectul a fost finalizat recent, iar noi suntem extrem de bucuroși pentru rezultatele proiectului, dar mai ales suntem încrezători că antreprenorii care au fost sprijiniți prin acest proiect, vor reuși să își păstreze afacerile și să se dezvolte în anii ce urmează. 

Nod Verde – primul food hub din Nord-Vestul Transilvaniei 

Nod Verde este un food hub dezvoltat de către Fundația noastră în zona de nord-vest a țării, ca o componentă dintr-un program în care au fost dezvoltate alte 3 food hub-uri de către organizațiile partenere, un program finanțat de către Romanian-American Foundation și coordonat de către noi. Astăzi, Nod Verde numără șase angajați și colaboratori. Lansat în 2017, programul „FoodHub” este una dintre cele mai provocatoare inițiative pentru susținerea producătorilor locali români. În activitatea sa, Nod Verde livrează produse locale de la producătorii locali direct clienților săi - acasă sau la serviciu. Astăzi, Nod Verde reprezintă o inițiativă de promovare a lanțului scurt agro-alimentar, oferind noi oportunități de piață pentru producătorii locali. În același timp, servește ca o alternativă pentru consumatori pentru a cumpăra produse locale. Astăzi lucrăm cu mai mult de 60 de fermieri locali în zona de 150 km din jurul Cluj-Napoca. În contextul pandemiei Covid -19, Nod Verde a suferit o serie de schimbări și raționalizări ale proceselor de lucru. Astfel, această provocare s-a dovedit a fi o oportunitate de creștere pentru Nod Verde și comunitatea producătorilor. 

Asocierea fermierilor din România a fost sprijinită în PNDR 2014-2020 in principal prin intermediul strategiilor Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), iar Fundația noastră, cu sprijinul acestor fonduri, a dezvoltat șase cooperative agricole cu care lucrează și astăzi. 

În acest context, al activității noastre în domeniul asociativității și al lucrului zi de zi alături de fermieri, membrii în cooperative, lideri și manageri de cooperative, am dezvoltat un program de sprijin pentru aceștia, cu sprijinul financiar la Romanian-American Foundation. Programul sprijină liderii de cooperative, oferindu-le mentorat, întâlniri comune de schimb de experiență și cursuri specifice domeniului lor de activitate. De asemenea, alături de partenerii noștri din organizații similare, promovăm modelul de asociativitate ca unul fiabil la nivel de politici publice și sperăm întru crearea și dezvoltarea unei strategii coerente la nivelul politicilor publice pentru sprijinul asocierii fermierilor. Am creat, prin aceste proiecte de dezvoltare rurală economică (food hub-ul Nod Verde, rețeaua de cooperative CoopNet) noi oportunități de piață pentru fermieri. 

Sunteți, de asemenea, implicați alături de Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii, în susținerea de modele de asociere pentru agricultorii români. Care este perspectiva voastră privind asocierea? Unde se află asocierea în agricultură acum? Care ar fi blocajele/provocările pe care le-ați întâlnit din discuțiile la firul ierbii? Ce ar putea stimula asocierea?

Lucrăm de mai bine de 8 ani în sprijinul asociativității în rândul fermierilor și am învățat câteva lecții valoroase, dar am și experimentat dezvoltarea de cooperative agricole, atât cu sprijin financiar privat, cât și cu public. Asocierea este într-un trend ascendent în ultimii ani, însă cifrele ne arată că totuși este vorba de o dezvoltare dispersată și fără efecte majore asupra situației producătorilor la nivel național. Doar 1%  dintre fermieri români fac parte dintr-o structură asociativă, în timp ce media la nivelul UE este de 34 %. În 2018, cooperativele agricole din România erau compuse din 7.503 membri, un număr semnificativ mai mic decât cel din alte state membre. Mai mult, cota de piață a cooperativelor existente este de aproximativ 3%. S-a observat o creștere a numărului de cooperative la nivel național, având în vedere că din 2017 până în 2020, numărul acestora a crescut cu 40%, însă performanța rămâne a fi destul de scăzută în continuare. 

Cooperativele sunt un concept cu o greutate istorică în spate și încă mai există reticențe la nivelul fermierilor privind riscurile asocierii. Cu toate acestea, credem că este una dintre cele mai sigure modalități de dezvoltare pe principii moderne a mediului rural românesc, astfel ca prin asociere producătorii dobândesc o greutate mai mare de negociere și cu acces la piețe de desfacere, cum ar fi retail-ul.

Ne bucură foarte mult deschiderea Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii cu sprijinul căreia am început un nou proiect pentru dezvoltarea unei noi dimensiuni de business pentru food hub-ul Nod Verde. Mai exact, este vorba de un proiect care va oferi sprijin producătorilor locali de fructe și legume din bazinul legumicol Lunca Arieșului, unde Nod Verde joacă un rol de liant intre acești producători și retail-ul din Romania. Ne-am propus să dezvoltam o relație de business prin care Nod Verde să livreze produse locale către marile magazine, sprijinind astfel dezvoltarea comunității de producători din bazinul legumicol Lunca Arieșului. Noi am venit cu aceasta propunere având în vedere dificultățile cu care se confruntă producătorii în vederea desfacerii produselor, asigurându-le o nouă piață acestora, oferind în acelasi timp produse locale consumatorilor prin intermediul supermaket-urilor. 

Cu toate acestea, credem că mediul rural este în continuare vulnerabil și are nevoie de programe coerente care să se focuseze pe asociere pe tot parcursul ciclului de dezvoltare – înființare, creșterea capacității cooperativelor, consolidare, scalare și investiții în active. 

În Patria Bank și Patria Credit lucrăm cu foarte mulți legumicultori, fermieri și agricultori mai mari sau mai mici. Legat de asociere și colaborare, ce mesaj ați vrea să ajungă la ei?

Credem că asocierea crește în mod sigur șansele de dezvoltare pentru producători, oferindu-le oportunitatea de a accesa noi piețe de desfacere, de a negocia cu mai multă greutate contracte comerciale și de a încheia colaborări de succes cu retailul din România. Împreună, fermierii pot accesa oportunități financiare, care să îi sprijine în dezvoltarea fermelor și a ofertei de produse pe care le au. 

Cum ar putea la rândul lor fermierii Patria și noi, Patria Bank și Patria Credit, să ajutăm demersul vostru?

Credem că mesajul avantajelor asocierii are nevoie de un mai mare ecou în rândul fermierilor români, de aceea considerăm necesare campanii de informare a fermierilor, promovarea mesajului atât legat de oportunitățile asocierii, cât și de instrumentele financiare la care pot avea acces fermierii pentru a-și dezvolta fermele într-un ritm mai alert și cu o rată de succes mai mare. 

Citește și:

Interviu cu creatorul platformei Mall Țărănesc

Despre antreprenoriatul social și economia socială în România