Interviu cu creatorul platformei Mall Țărănesc

Te invităm să descoperi în rândurile de mai jos o discuție interesantă despre primul Mall Țărănesc și cum cu ajutorul tehnologiei poți crea adevărate poduri între micii producători și cumpărătorul final.

Cred că (deja) multă lume a auzit de Mall Țărănesc. Dar nu știu câți au auzit de cum a fost 2020 și de coșul săptămânal? 

Anul trecut a fost un an foarte foarte aglomerat pentru noi. Am decis, înainte de demararea crizei să repoziționăm platforma, astfel încât să punem împreună și fizic, nu doar online, producătorii locali cu clienții. Adică să implementăm un concept despre care foarte multă lume vorbește, dar foarte puțini au făcut cu adevărat ceva în acest sens.

Este vorba despre lanțul scurt de alimentație. Despre a reuși, folosind tehnologia să unești două lumi rupte una de cealaltă, lumea urbană și cea rurală.

Astfel încât, de mai bine de un an de zile, am regândit toată platforma, reușind la ora actuală să ieșim în "lumea reală" cu servicii proprii, precum Coșul săptămânal. Acest serviciu a reprezentat pentru noi modul practic de a ne testa platforma, în sensul în care am pus împreună peste 200 de familii cu peste 30 de producători. Acest serviciu funcționează la ora actuală pe zona Brașovului, urmând ca în acest an să pornim partea de scalare a modelului nostru. 

Cum a fost 2020? Cu ce provocări v-ați confruntat? Și ce vă motivează să mergeți mai departe?

Provocarea cea mai mare a fost pentru Mall Țărănesc realizarea unui software de logistică care să poată să facă administrarea achizițiilor și a livrărilor, într-un mod cât mai eficient. Am descoperit că pentru mileniul 3, pentru a avea succes, ai nevoie de 2 lucruri: logistică în plan fizic și o comunicare onestă cu clientul. 

Dat fiind faptul că proiectul este o emanație a asociației noastre, chiar dacă acum a devenit comercial, motivația principală rămâne educația producătorilor precum și a clienților, în jurul ideii de sănătos, de social, de continuare a tradițiilor. Totodată, vrem să demonstrăm că o asociație poate să se susțină prin forțe proprii. Vrem să fim un model de antreprenoriat social. 

Cum sunt micii producători care vând pe platforma Mall Țărănesc? Dar famiile care cumpăra?

Am descoperit că nu sunt gospodării de subzistență. Nu sunt băbuțe cu mâinile lucrate, cărora cei de pe Facebook le dau like-uri și share-uri. Sunt mici fermieri care își doresc în primul rând să supraviețuiască. Sunt afaceri de familie, foarte pragmatice, care înțeleg că uneltele secolului XXI s-au schimbat. 

Au nevoie de ajutor pentru a putea în primul rând să rămână în piață, în lupta cu produsele industriale. Nu înțeleg cum, de exemplu, o salată din Olanda ajunge în România mai ieftin decât prețul cu care îl vând ei. 

Nu înțeleg toată birocrația, dar înțeleg regulile care țin de bun simț. Sunt oameni buni care vor să continue să-și facă treaba. Au familii, au copii și au un licăr viu în ochi. Încă...

Cât despre clienți, aceștia sunt oameni vii în primul rând, care înțeleg că a cumpăra de la producători autentici, le asigură mai multe beneficii, începând cu cele legate de sănătate și se termină cu cele legate de aspectul social. Pentru că deviza Mall Țărănesc este: cumpărând de la producători locali, hrănești două familii.

Cum vezi evoluția voluntariatului și dezvoltarea societății civile? Care sunt premisele pentru viitor?

Cred că societatea se schimbă, că durabilitatea unei comunități va fi dată cu atât mai mult de implicarea socială de care fiecare cetățean va da dovadă. Cred că așa putem schimba tot acest trend de mutare din mediu rural, în mediul urban de exemplu. Asta apropos de reziliență. 

Dar implicarea socială, chiar și într-un stat social ca România, este esențială, pentru că statul nu este în stare să acopere toate necesitățile pe care un cetățean le are. Pe partea cealaltă, implicarea socială permite cetățenilor să se exprime, să defuleze într-un mod constructiv, pentru bine său, dar și al celorlalți.

Ce planuri aveți pentru 2021?

Planuri de scalare. În primul rând legate de Mall Țărănesc, să ajungem cu proiectul la maturitate, după 2 ani de muncă la acesta. Asta înseamnă să ajungem la peste 3.000 de producători locali și peste 20.000 de clienți. În principalele orașe din România. 

Iar dacă discutăm și despre celelalte proiecte ale asociației, fie că vorbim despre Plantează în România sau de proiectul nostru de donare de sânge, Vene Vii, să revenim cât mai repede la nivelul la care ajunsesem în 2019.

Un gând pe care vreți să îl transmiți antreprenorilor (și nu numai) care citesc blogul Patria. Cum pot ei ajuta?

Cred că 2021 trebuie sa fie un an în care profesionalismul trebuie să primeze, mai mult decât în alți ani. Atât timp cât fiecare dintre noi facem ceea ce trebuie, lucrurile nu pot merge decât într-o singură direcție, pozitivă. 2021 a venit cu mai multă muncă, dar și cu o schimbare de paradigmă prin prisma modului în care mulți dintre noi lucrează.

Dar cred că împreună, cuvânt care poate va trebui redefinit în condițiile de pandemie, vom ieși mai puternici. Cum am ieșit de fiecare dată în decursul istoriei.

Citește și:

Interviu cu Alina Toma, Președinte al Fondului de Garantare al Creditului Rural

Agrihub.ro – o poveste cu beneficii pentru micii producători