Despre identitate și patrimoniu istoric

Un interviu cu Raluca Martiș de la Fundația Pro Patriomonio despre importanța revitalizării patrimoniul românesc

Interviul lunii ne aduce o temă de discuție adesea ignorată pe lista subiectelor publice. De ce este important să avem grijă de patrimoniu și cum acesta afectează viața comunităților aflăm direct la Raluca Martiș, PR & communication officer al asociației Pro Patrimonio.

1. Care este istoria și povestea Fundației Pro Patrimonio? Și cum vedeți implicarea în proiectele de restaurare a patrimoniului românesc în ultimii ani?

Fundația Pro Patrimonio intervine de 21 de ani în aproape toate regiunile României pentru a revitaliza şi întări comunităţi dezavantajate, aflate departe de zonele de progres. Scopul este de a reface legăturile identitare cu comunitatea pentru un patrimoniu construit care este în prezent abandonat, și-a pierdut rolul, şi pe cât posibil, de a-l reintroduce în circuitul economic şi cultural. 

Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de educație, orientate spre reabilitarea și refuncționalizarea patrimoniului istoric, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități. 
Ca organizaţie non-guvernamentală non-profit cu filiale în România, Marea Britanie și Franţa, fundația derulează proiecte concepute pentru salvarea patrimoniului, educarea și sensibilizarea cetățenilor față de importanța patrimoniului cultural din România. Observăm că experimentele şi bunele practici iniţiate de fundaţie pe parcursul anilor dau roade, sunt preluate şi dezvoltate şi de alte asociaţii cu focus pe salvarea punctuală a unor obiective de patrimoniu. 

2. Care este povestea ta? Cine este Raluca Martiș?

Sunt o persoană cu preocupări interdisciplinare, devenită freelancer specialist cu peste 20 de ani de experienţă în marketing şi comunicare. Mă consider un element de legătură şi cunoaştere între zona industriilor creative şi business-urile tradiţionale dornice să relaţioneze cu acestea. Am două direcţii sociale de maxim interes: educaţia către ştiinţă a fetelor şi grija pentru patrimoniul construit care trebuie adus în actualitate. Drumul m-a adus alături de proiectele multiple ale Fundaţiei Pro Patrimonio pentru care fac comunicarea integrată, strângere de fonduri, implementare, evaluare continuă, monitorizare dar şi crearea de conținut editorial. Îmi doresc să sprijin activitatea fundaţiei, să pot explora căi inteligente, contemporane şi apropiate de oameni, astfel încât misiunea ei să poată fi susţinută. Înţelegerea patrimoniului ca un legacy transmis mai departe noilor generaţii este un act viu, necesită multă investiţie în educaţie şi persuasiune pe toate canalele de comunicare la care noile segmente de public au acces. 

3. Revenind la Fundația Pro Patrimonio și proiectele de restauarare realizate, cum au prins o nouă viață clădirile și ce se întâmplă acum cu ele?

De la fondarea sa, Pro Patrimonio a achiziționat și a primit cu titlu de donație, progresiv, proprietăți de importanță națională, legate de personalități reprezentative pentru istoria și cultura României. Fundația deține, administrează și colaborează, restaurează și pune în valoare, prin diverse activități: Casa copilăriei lui George Enescu la Mihăileni, lângă Botoșani; Vila Golescu de la Câmpulung Muscel; Conacul Neamţu din satul Olari de lângă Craiova; o casă tradițională săsească la Viscri; Conacul Perticari Davila de lângă Pitești, Conacul P.P. Carp de la Ţibăneşti, lângă Iaşi; proiectul 60 de biserici de lemn, cu programe de învățare a meseriilor de patrimoniu adresate tinerilor şi programul Educaţie pentru Patrimoniu destinat copiilor.

Vila și parcul dendrologic Golescu, monument istoric din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, reprezintă un ansamblu arhitectural și peisajer excepțional. El oferă un model viu de salvare, cunoaștere și întreținere a moștenirii culturale prin diverse moduri de folosire (ateliere, educație de patrimoniu), locuire, explorare și integrare în viața cotidiană. Acesta este unul dintre primele exemple practice, adaptate în timp la contextul local, cu care s-a confruntat fundația, încercând să-și implementeze strategia de conservare și protecție a patrimoniului și a peisajului.

 

Modelul economic prin care Ansamblul Golescu poate fi întreţinut a fost introducerea lui într-un circuit turistic de tip „locuire istorică” dezvoltat alături de către partenerii de la Experience Transilvania. În paralel, parcul și vila sunt un exemplu de educație și promovare a bunelor practici în conservarea și restaurarea patrimoniului, fiind deschise publicului pentru vizitare, activităţilor educaţionale cu copiii sau de observare a peisajului cultural.

Prima proprietate restaurată a Fundației Pro Patrimonio este Casa Săsească de la numărul 18-18B din minunatul sat brașovean Viscri. Casa a fost restaurată exemplar, în acord cu specificul rural din Transilvania, fiind acum una dintre cele mai reprezentative case tradiţionale din sat. La fel, ea se întreţine din turismul sustenabil practicat prin intermediul Experience Transilvania.

Membrii fundației pot locui și folosi cele două case în baza unui discount şi beneficiază de drepturi egale în întreaga reţea International National Trusts Organisation Places, cu care Pro Patrimonio este partener

Casa George Enescu din Mihăileni, judeţul Botoşani, a fost salvată de la colaps şi a trecut printr-un proces de restaurare timp de 7 ani începând cu anul 2013. Acum ea este redată comunităţii locale sub formă de centru cultural şi educațional. În cadrul programului „Academia de Muzică și Studiul Sunetului George Enescu” găzduieşte un proiect multianual de educaţie muzicală pentru copiii din proximitate, rezidenţe muzicale, concerte. În paralel oferă un parteneriat de suport pentru Future Acceleration Program, proiect al partenerului UiPath Foundation printr-o abordare centrată pe facilitarea accesului la educație pentru copiii vulnerabili din comunitățile din jurul Casei George Enescu de la Mihăileni.

 

Conacul Neamţu din Olari se află la începutul procesului de restaurare,. Din 2018 s-a început cu intervenţia de urgenţă şi punerea în siguranţă şi am demarat restaurarea constantă, pas cu pas. Chiar şi pe parcursul şantierului, conacul este un punct important pentru comunitatea locală, fiind creat „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” dedicat acestui loc.
După refacerea coşurilor de fum, a acoperişului, a unor pereţi interiori, anul acesta a fost  refăcută faţada principală şi ferestrele conacului. În plus, se întreţine terenul arabil din jur, s-a construit o fântână şi s-au iniţiat o serie de experimente agricole.

 

Prin intervenţiile pe care le facem la Conacul Neamţu urmărim pe de-o parte să restaurăm monumentul istoric şi a întregului areal din jurul său dar şi transformarea lui într-un HUB educaţional, cultural şi agricol important pentru o arie de şapte comune şi, în termeni mai largi, pentru judeţele Olt, Dolj şi limitrof.

Conacul Neamțu se află în satul Olari, pe valea Oltețului, în apropiere de vărsarea în Olt, în zona de sud a țării, în vecinătatea orașului Balș. Activitatea culturală în zona este extrem de redusă și slab calitativă, redusă la activități de promovarea a tradiției folclorice și zile festive ale localităților. Punerea în valoarea a peisajului cultural din jurul conacului Neamțu are ca scop și conștientizarea și educarea comunității cu privire la importanța și valoarea peisajului, biodiversității și a patrimoniului cultural. 

Zona de sud a Olteniei este puternic afectată de deșertificare, veri secetoase, vânturi puternice, defrișări masive. Culturile agricole sunt din ce mai afectate de condițiile climatice, ceea influențează calitatea locuirii și economia locală. Depopularea este una din consecințele acestei probleme grave. Din această perspectivă, proiectul încurajează dezvoltarea de soluții pentru adaptarea locuirii la schimbările climatice în spiritul unei dezvoltări durabile.

În cadrul programului Educaţie pentru Patrimoniu, program strategic al fundaţiei, pe parcursul anilor s-au organizat la Olari peste 15 ateliere de educaţie pentru copii, 3 ateliere cu specialiști pe probleme de conservare și restaurare - tip working holiday iar școlile din comună au acces liber la conac și-l folosesc când au nevoie - Crăciun, Paște, Şcoala Altfel.

Ne dorim ca progresiv, în anii de restaurare şi după, în conac să funcţioneze rezidențe de cercetare pe teme de mediu  - deșertificare, agricultură, peisaj; rezidențe artistice – dans, muzică,  teatru, literatură; atelier meșteșugăresc pentru tinerii din regiune; afterschool pentru copiii din comună.

4. Spuneți-ne cateva cuvinte despre premiul recent obținut pentru proiectul Biserica din Lemn din Urși.

Proiectul de salvare, conservare şi restaurare al Bisericii de lemn de la Urşi, judeţul Vâlcea, derulat pe parcursul a 11 ani de către Fundaţia Pro Patrimonio a câştigat în anul 2021 trei premii europene -  Premiul la categoria Conservare, Grand Prix şi Premiul publicului - în cadrul Premiilor europene pentru patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2021.

Biserica de lemn din Urşi a devenit parte din programul "60 de biserici de lemn", nominalizat în 2014 ca parte din „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa” (#7mostendangered), în parteneriat cu organizaţia Europa Nostra. Aceste biserici sunt răspândite într-o zonă relativ mică, definind un peisaj regional, naţional şi internaţional valoros, pentru care biserica din Urşi este un exemplu remarcabil. Urşi este amplasat lângă culele fortificate din Măldăreşti şi mănăstirea Hurezi inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO (o posibilă sursă aulică de inspiraţie pentru meşterii din Urşi).

Modul de lucru la Biserica de lemn de la Urşi a fost un exemplu de slow design thinking, o metodă/gândire de proiectare lentă: intervenţiile sunt minime şi doar cele absolut necesare, conform principiului autenticităţii, cu folosirea de materiale şi meşteşuguri locale şi tradiţionale. 
Durata lungă, peste 10 ani, s-a adaptat faptului că susţinerea financiară a provenit exclusiv din fonduri private, de la donatori, şi s-a bazat pe multiple campanii.

Proiectarea arhitecturală s-a desfăşurat în mare parte în paralel cu lucrările de execuţie: înlocuirile, completările şi reparaţiile fiecărui element din lemn au fost decise după inspectarea elementelor şi discuţia cu meşterii cu privire la cea mai fezabilă soluţie tehnică şi modul de păstrare a cât mai mult din substanţa istorică.
„Conservarea bisericii de lemn din Urşi a avut loc într-o zonă izolată, cu resurse limitate şi cu un grad mare de implicare din partea societăţii locale. De-a lungul proiectului, au fost create multe oportunităţi pentru schimbul de cunoştinţe. Proiectul a dus şi la o mai bună înţelegere pe plan local cu privire la valoarea patrimoniului şi un sentiment de grijă în cadrul comunităţii locale. Este o abordare exemplară a conservării de clădiri vulnerabile precum aceasta”, a declarat juriul Premiilor Europa Nostra.

Şantierul de restaurare al Bisericii de lemn din Urşi, judeţul Vâlcea a fost unul deschis, toate lucrările s-au desfăşurat sub ochii comunităţii rurale. Şantierul deschis a avut rolul de instrument educaţional, prin creşterea conştientizării şi prin învăţarea despre patrimoniu şi valori culturale: tehnica de construcţie de lemn a bisericii, tehnica frescei, conţinutul iconografiei murale, al icoanelor şi al iconostasului. Întregul proces de restaurare a constituit atât o practică de învăţare pentru toţi cei 102 voluntari din ţară şi din străinătate şi pentru specialiştii implicaţi, cât şi un exerciţiu de acceptare şi reintegrare a unui obiect de patrimoniu uitat de comunitate. În total peste 250 de persoane ai fost implicate pe parcursul anilor de intervenţie.

5.    Ce planuri aveți pentru acest final de an și pentru 2022?

În această perioadă la Casa Enescu de la Mihăileni se fac reparaţii necesare în urma ploilor agresive din vară şi se definitivează intervenţia în amenajarea grădinii din jurul casei astfel încât aceasta să poată găzdui evenimente diverse.

În cadrul proiectului „Școala de peisaj, artă și sunet la Casa George Enescu de la Mihăileni” urmează să terminăm în această toamnă realizarea Caietului de Patrimoniu, ca instrument de descoperire a ansamblului Casa-Grădina Enescu și de explorare a peisajului natural și cultural înconjurător pe cont propriu. Caietul de Patrimoniu va fi disponibil atât în format offline, dar și în format online, pentru a se putea adresa unui public cât mai larg și variat, propunînd activități, provocări și explorări ale patrimoniului construit și natural potrivite în egală măsură pentru copii și adulți.

O provocare specială pe care o avem pentru anul viitor este să putem oferi celor 25 de copii din grupul de muzică instrumente noi muzicale, altele decât ceea ce ei folosesc de un an şi jumătate, blockflote. Restricţiile impuse de pandemie fac dificilă reunirea lor în spaţii închise.

Pentru Conacul Neamţu din Olari încheiem ultima etapă a acestui an în cadrul şantierului, realizarea şi montarea jgheburilor. Pentru Grădina Experimentală de la Olari gândim un model de grădinărit, de utilizarea și adaptare a peisajului cultural, împreună cu comunitatea locală și specialiști, în nevoia extrem de acută de adaptare la schimbările climatice. 
Continuarea şantierului în 2022 va fi îndreptată către funcţionalizarea a două camere la etaj şi realizarea a unei părţi din instalaţiile de interior. Grădina Experimentală şi programele educaţionale pentru copii vor fi în continuare în focus.

Ne dorim să putem ajunge mai aproape de generaţia mai tânără dar şi să construim o platformă de coagulare a românilor din diaspora, cu precădere din Germania, astfel încât mesajele noastre să ajungă cât mai extins. 

6. Cum se pot implica oamenii de bine și companiile? Cum vezi evoluția implicării oamenilor și companiilor de-a lungul timpului și care sunt așteptările pe viitor.

Fundaţia poate să supravieţuiască şi să îşi continue misiunea cu sprijinul dumneavoastră. Toată activitatea civică, administrativă, dezvoltarea programelor precum şi derularea proiectelor pe care le întreprindem sunt strict realizate prin sprijin privat sau prin derularea unor aplicaţii obţinute în urma unor concursuri de proiecte. 
Operaţiile, intervenţiile, lobby-ul pe care îl facem cer o administrare zilnică, o echipă de oameni multidisciplinar specializaţi, un efort care trebuie recompensat. Deseori o parte din întârzieri şi ritmul mai lent este dat de faptul că nu avem cum să ne plătim oamenii, de aceea este foarte important să susţineţi financiar activităţile unei fundaţii cu activitatea neîntreruptă de 21 de ani .

Ca persoană fizică aveţi trei căi prin care ne puteţi sprjini munca: donaţii pe un proiect specific sau pentru activitatea de bază, prin redirecţionarea anuală a 3,5% din din impozitul pe venit; devenind membru. Vă încurajăm să ne fiţi alături, să deveniţi membrii cotizanţi ai unei comunităţi active astfel încât să creştem această masă critică, să putem avea impact în segmente sociale mai largi şi să contribuim împreună la reconstrucţia societăţii româneşti!

Abonaţi-vă şi recomandaţi altor prieteni iubitori de patrimoniu buletinele noastre informative trimise lunar.

O companie are la îndemână instrumentele deja clasice de donare a 20% din impozitul pe profit / venit datorat statului sau sponsorizare.

7.  Ce gânduri ați dori să ajungă la cei care ar putea deveni susținători, voluntari și sponsori pentru Fundația Pro Patriomonio?

O analiză Europa Nostra făcută în 2014 în România evidenţiază că rata de distrugere și/sau dispariție a bisericilor de lemn este mai mare decât ritmul nostru de intervenție de urgenţă şi conservare. Acest lucru poate fi extrapolat la întreg patrimoniul nostru de clădiri monument istoric, clădiri aflate în zone istorice, peisaj cultural, clădiri moderniste din Bucureşti. Conştientizarea acestui pericol este esenţială iar împlicarea societăţii civile şi a a companiilor este vitală pentru patrimoniu, doar datorită dumneavoastră putem să existăm și să lucrăm. 

Nu putem salva tot, dar putem încetini, putem crea analize teritoriale vaste, lobby, exemple de bună practică, intervenţii de urgenţă, sisteme de conlucrare eficiente, modele economice de revitalizare a monumentelor împreună cu comunităţile din jur.

Patrimoniul cultural este un generator de forţă de muncă, acoperind o gamă foarte largă de meserii. Un studiu al Băncii Mondiale relevă că la 1 milion USD investiţi în reabilitarea unei clădiri 31,3 joburi sunt create, spre deosebire de 21,3 joburi obţinute prin investirea aceluiaşi milion în industriile prelucrătoare.

În concluzie, vă aşteptăm alături de noi în slujba patrimoniului şi comunităţilor din România!

Citește și:

Lucian Valea, omul care aduce Maramureșul în orice colț al țării

Interviu cu Fundația Civitas - despre proiecte inovatoare de dezvoltare economică rurală