Economia în mișcare cu Theo Buftea, Director Direcția Trezorerie Patria Bank
Episodul 5: GAMESTOP – o acțiune sau un fenomen social?
Așa cum probabil ați citit în presa financiară, și nu numai, acțiunea GameStop (acronim bursier <GME>) a cunoscut la începutul acestui an o creștere accelerata la New York Stock Exchange (NYSE) pe fondul unor volume de tranzacționare foarte mari.
Această creștere s-a corectat în ultimele zile pe o volatilitate foarte mare și un volum însemnat de tranzacționare.
Pentru a putea înțelege ce s-a întâmplat, să începem cu o scurtă descriere a companiei GameStop și motivul mișcărilor inițiale.
GameStop (indice bursier <GME>) este o companie de distribuție a jocurilor video precum și accesorii pentru jocuri (de exemplu: console, controllere, carduri de memorie etc.) care operează în SUA, Canada, Australia și Europa.
Odată cu reducerea prezenței jocurilor din mediul fizic (magazine) și translația lor în mediul online, compania a început să caute soluții pentru a se repoziționa pe piață, în sensul închiderilor magazinelor și transferul cât mai rapid în mediul virtual.
Acest proces a fost accelerat odată cu venirea unui nou investitor privat care considera că poate schimba cursul companiei, încercând să faca din GME un “Amazon al gaming-ului” ca să îl citez. Numele lui este Ryan Cohen și este fondatorul Chewy, o companie de livrări de hrană și accesorii pentru animale domestice, pe care a vândut-o ulterior către PetSmart pentru suma de 3,35 miliarde USD în aprilie 2017.
Practic, Cohen a făcut un nou pariu cu el și cu piața, aducând un suflu nou unei companii care nu arată încă foarte bine financiar.
Cohen deține astăzi 12,90% din companie, pentru care a plătit 76 milioane USD.
Citește și: Economia în mișcare cu Theo Buftea - Reflația și indicii bursieri
Care sunt aspectele tehnice ale tranzacționării din ultima perioadă:
În acest context al situației precare al companiei dar și al unui tânăr acționar extrem de ambițios, au apărut de cealaltă parte a baricadei așa numitele “hedge funds” (fonduri de investiții – pe care le voi prescurta în continuare “HF”) care nu cred în posibilitatea ca <GME> să iasă din situația financiară nu foarte bună. În consecință, au început să vândă acțiuni în “short” (cu alte cuvinte să împrumute acțiuni pe care nu le dețineau și să le vândă în piață) din dorința de a le răscumpăra la un preț mai mic. În această bătălie au intervenit și opțiunile de tip “PUT” pe care HF le-au achiziționat tocmai pentru a forța scăderea valorii cotate a acțiunii <GME>.
În contextul dimensiunii pozițiilor “short” ridicate, procentul acestora a atins 143% din acțiunile listate, lucru sesizat de investitorii profesioniști. Aceștia au făcut public procentul de “short” extrem de ridicat și au început să împingă acțiunea în sus, aducând alături de ei cohorte de investitori de “retail” (investitori individuali) care au văzut în obiectivul creșterii acțiunii <GME> o formă de răzbunare împotriva HF pentru perioada post-2008 (ultima mare criză financiară).
Ar mai fi de adăugat rolul jucat de algoritmii de tranzacționare care - odată ce au văzut creșterea acțiunii pe un volum ridicat – în mod automat au început să cumpere, accelerând creșterea.
De fapt, prin cumpărarea masivă de acțiuni sau cumpărarea de opțiuni de tip “CALL” investitorii au încercat să creeze asa numitul “short squeeze”, adică să forțeze HF să își închidă pozițiile “short”, ceea ce a antrenat o creștere substanțială a acțiunii <GME>.
Practic, fondurile de investiții au fost serios afectate de acțiunile investitorilor de retail, fiind nevoite să înregistreze pierderi serioase de aproximativ 20 miliarde USD, cel mai afectat fond fiind Melvin Capital, cu un impact negativ de aproximativ 7 miliarde USD, 53% din portofoliul inițial.
Citește și: Economia în mișcare cu Theo Buftea - Teoria monetară modernă și efectele ei de lungă durată
Apariția “tranzacționării sociale” sau atacul maselor
Este interesantă modalitatea prin care micii investitorii au fost “activați” și convinși să acționeze: prin social media - în special pe platforma de forumuri Reddit precum și pe rețeaua de socializare Twitter.
În mod evident, acest fenomen de “social trading” este o continuare a unuia întâlnit mai întâi în revoltele din Orientul Mijlociu și continuat cu zona politică (vezi BREXIT și alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA), adică prin diferite mijloace de social media.
Este însă foarte probabil ca acest fenomen să se amplifice și să dea practic, un alt sens tranzacționării în piețele financiare, o lume în care se credea că întotdeauna câștigă doar profesioniștii.
Realitatea este că valoarea de piață a companiei atinsese valori care nu corespund cu realitatea financiară și, probabil, întoarcerea prețului <GME> la un nivel considerat rezonabil va continua.
Până atunci însă, să menționăm că valoarea companiei a crescut de 16 ori numai în cursul lunii ianuarie 2021, atingând maximul de 483 USD/1 acțiune!!
La momentul scrierii acestui articol valoarea acțiunii este de 90 USD, înregistrând deja o corecție de 80% din maximul istoric.
Întrebarea care se pune: ce ținte noi vor avea în vedere cei care au avut de câștigat de pe urma evoluției acestei acțiuni? Deja câteva ținte au fost alese: AMC (un faimos lanț de cinematografe din SUA), Dogecoin (o monedă virtuală) sau – mai nou – piața argintului.
Important de reliefat este conexiunea ce pare să existe între votanții lui Trump și cei împotriva profesioniștilor din piețele financiare și anume revolta anti-sistem!
În cazul GME nu este vorba doar de o simplă cotație bursieră a unei companii care încearca să se reinventeze și, implicit, să supraviețuiască. Este un mesaj adresat elitelor politice și financiare și anume că trebuie să privească lucrurile dintr-o altă perspectivă și – mai ales – să asculte nevoile celor mulți și, poate, mai puțin educați financiar dar a căror forță este considerabilă. Dar mai ales să îi protejeze, căci asta încearcă și cei mulți să facă cu <GME>, să apere o companie care simbolizează lupta celor mici împotriva sistemului.
Această demonstrație de forță pe piețele financiare este noua formă de revoltă împotriva unui sistem care consideră că există o lume în care nu oricine are acces, sau dacă are acces o face cu bariere de intrare financiare foarte mari.
Grafic: evoluția pe ultimele 6 luni ale acțiunii GameStop
Citește și: Cartea Business Model Generation prin ochii lui Codruț Nicolau