Economia în mișcare cu Theo Buftea, Director Direcția Trezorerie Patria Bank

Odată cu începutul anului 2021 revine în discuție o temă iscată încă din momentul inițierii injecțiilor de lichiditate ale diferitelor bănci centrale: sunt oare primele semne ale unei perioade reflaționiste pentru economia globală?

Să începem mai întâi cu definiția reflației conform “dex.ro”:

“Reflația este o politică aplicată în unele țări - după o perioadă de recesiune și deflație - constând în stimularea cererii, în scopul utilizării forței de muncă și redresării activității economice”.

Ce știm astăzi?

Conform Teoriei Monetare Moderne enuntață în episodul al doilea de pe blogul Patria Bank, “Economia în mișcare”, băncile centrale continuă să injecteze sume enorme de lichiditate în sistemul financiar iar acest proces este în plină desfășurare.

Cum bine putem constata, aceste sume au făcut – în principal – ca activele financiare cunoscute (indici bursieri, acțiuni individuale, obligațiuni corporate sau guvernamentale, ETFs etc.) să capete valori de neimaginat acum câțiva ani. Este bine-cunoscut exemplul în lumea celor interesați de finanțe - și nu numai - valoarea acțiunii companiei Tesla, lucru ce a facut ca Elon Musk să fie cel mai bogat miliardar al lumii, un om cu o viziune extraordinară și un comunicator desăvârșit.

Ca să exemplificăm, numai în ultimul an (ianuarie 2020 vs ianuarie 2021) valoarea acțiunii Tesla (<TSLA>, ca acronim bursier) a crescut de aproape 8 ori. Astăzi, capitalizarea bursieră a companiei este de 770 miliarde USD!!

Cert este că această injecție constantă de lichiditate realizată de bănci centrale prin diferite instrumente antrenează – mai devreme sau mai târziu – un proces inflaționist accelerat. Și cum piețele financiare încearcă să “fure startul”, deja randamentele obligațiunilor a început să sufere corecții (spre exemplificare, găsiți mai jos un grafic al randamentului obligațiunilor americane pe 10 ani).

Ca un rezultat al injecțiilor suplimentare de cash în sistem, ar fi interesant să aruncăm o privire asupra principalilor indici bursieri din lume, adică indicele Nasdaq (unul din indicii bursieri ai US, unde se află multe companii de tehnologie), DAX (piața bursieră germană) și Hang Seng (indicele bursier din Hong Kong), din ultimul an.

După cum putem observa, odată cu ieșirea din primul “lockdown”, viteza de creștere s-a accelerat, campionul absolut fiind indicele bursier asiatic HANG SENG (cel cu verde) urmat de NASDAQ (cel cu galben) și ultimul, DAX.

Insă, fotografia următoare este și mai relevantă:

Este evident că prețul activelor ce conțin o componentă potențial deflaționistă s-a “rupt” de prețul activelor având o componentă inflaționistă, fenomen început mai abrupt în anul 2010 și culminând cu începutul anului în curs.

Practic, cu cât gap-ul între cele 2 clase de active se mărește, cu atât riscul unei corecții care să readucă lucrurile în matca normală se mărește.

Concluzia:

Acestea sunt dezavantajele unei politici monetare expansioniste și se pare că avem de-a face cu o serioasă “bula speculativă” care - mai devreme sau mai tarziu - se va sparge.

Când și cum se va petrece acest lucru este dificil de spus, un lucru este cert: modelul MMT (“Modern Monetary Theory”) produce disparități în economie atâta timp cât nu este urmat de o politică fiscală corectă.

Economia în mișcare cu Theo Buftea, Director Direcția Trezorerie Patria Bank:

Datoriile guvernamentale – există o limită?

Teoria monetară modernă și efectele ei de lungă durată

Despre evoluția piețelor financiare în luna octombrie și tendințe pentru anul viitor