Despre susținerea producătorilor locali și modele de asociere

Am stat de vorbă cu Laura Albu, președinte executiv al Fundației Centrul de Mediere și Securitate Comunitară despre acțiuni și proiecte concrete de susținere ale producătorilor locali. 

1. Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC) contribuie la dezvoltarea de comunități mai sigure, de peste 20 de ani, la Iași. O componentă importantă este și susținerea producătorilor locali și noi modele de asociere și distribuție. Ce ne puteți spune despre voi și proiectele de susținere a producătorilor locali?

În primul rând, foarte multe dintre programele noastre s-au adresat producătorilor locali din regiunea Nord-Est. Am lucrat pentru a-i sprijini să intre pe piață deoarece dimensiunea fermelor era foarte mică și producția inegală, accesul la piață se făcea deficitar și se face în continuare.

În piețele orașelor noastre, din păcate micii producători nu mai au loc pentru că sunt ocupate de intermediari.
De aceea, am avut mai multe proiecte în care am susținut atât asociații de legumicultori cât și cooperative sau fermieri individuali să se perfecționeze și să își îmbunătățească sistemul de marketing și de diversificare a produselor, producători care procesau materia primă, producători de dulcețuri, zacuscă și, mai recent am implementat un proiect pe modelul foodhub-urilor americane sub umbrela “Roade și Merinde”.

2. Roade și Merinde este unul din programele lansate de CMSC. Care este povestea proiectului? Câți producători sunt activi în platformă? Cum au primit ieșenii proiectul și câte comenzi se fac în medie pe lună?

Roade și Merinde este întreprinderea noastră socială în care organizația este acționar cu 100% dintre acțiuni, în care lucrăm cu peste 100 de producători locali care reușesc în acest fel să își vândă produsele direct la consumatorul local ieșean prin intermediul comenzilor online sau prin cumpărare directă de la magazinul nostru de produse localizat în orașul Iași.

Producătorii de la “Roade și Merinde” variază ca și număr în funcție de sezon. În perioada verii avem peste 130 de producători care sunt activi, pe perioadele anotimpurilor mai reci sigur că lipsesc fresh-urile, lipsesc fructele care sunt în ambundență în perioada verii.

Povestea proiectului se bazează pe modelul de succes pe care l-am văzut în Statele Unite ale Americii într-o vizită de studiu în care alături de alte organizații am vizitat foodhub-urile în care micii producători americani reușeau să își vândă produsele fie în școlile și spitalele din regiune fie prin intermediul unor foodhub-uri de tip organizații neguvernamentale așa cum suntem și noi, să le vândă direct către producătorul final.

Ni s-a părut un model interesant pentru că are avantajul flexibilității, se poate adapta la nevoile producătorilor mai mici sau mai mari, se poate ocupa de o distribuție regională a produselor și de asemenea foodhub-urile pot prelua multe din funcțiile pe care, de obicei, un producător mic nu le are: acelea legate de prezentare intreresantă pentru client, o etichetare corespunzătoare, dezvoltarea unor produse noi de nișă.

3. Privind proiectul pentru stimularea asocierii producătorilor agricoli din comunitățile ieșene, dezvoltat în cadrul parteneriatului FDAgri, ce ne puteți spune?

Perspectiva noastră legată de asociere este aceea că trebuie mereu să răspundem nevoilor producătorilor și să nu mergem pe clișeul că ONE SIZE FITS ALL cum spune americanul.

Fiecare grup de producători cu care ne întâlnim are nevoi diferite, astfel încât există grupuri în care o cooperativă este cea mai bună soluție pentru a-i sprijini să își vândă produsele mai ales atunci când vorbim de produse care sunt din același sector (adică un grup de legumicultori, un grup de producători de produse apicole de exemplu) pentru care cooperativa este o soluție.

Însă asociere înseamnă inclusiv că pot exista aceste grupuri neformalizate într-o structură de vânzare comună doarece este nevoie de timp pentru ca producătorii să capete încredere unii în alții și să își poată dezvolta un plan comun.

De aceea CMSC oferă ambele alternative acelor producători care nu sunt pregătiți încă să se asocieze.

4. Sunteți, de asemenea, implicați alături de Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii, în susținerea de modele de asociere pentru agricultorii români. Care este perspectiva voastră privind asocierea? Unde se află asocierea în agricultură acum? Care ar fi blocajele/provocările pe care le-ați întâlnit din discuțiile la firul ierbii? Ce ar putea stimula asocierea?

Există foodhub-ul “Roade și Merinde” prin intermediul căruia pot să intre pe piață și să vândă direct producătorului final și de asemenea sprijinim înființarea de cooperative și prin intermediul acestora putem să ajungem mai ușor în supermarket-uri cu produse locale.

Unul dintre principlalele blocaje pe care îl întâlnim la firul ierbii este în primul rând lipsa de înțelegere din partea autorităților cu privire la diversele etape în care se află producătorul în procesul său de dezvoltare.
Spre exemplu, am întâlnit legumicultori care pe de o parte nu au beneficiat de consiliere corespunzătoare și au trebuit să plătească niște impozite usturătoare la stat cu toate că ar fi trebuit să beneficieze de niște avantaje. În alte cazuri producătorilor le-a trebuit un an de zile pentru a înregistra o cooperativă pentru simplul motiv că existau mereu alte perspective asupra documentelor care trebuiau depuse.

Cel mai clar, ce ar putea stimula asocierea? Aceasta va fi stimulată când va fi cerere pentru produsele locale; în momentul în care se va oferi un preț corect, un cashflow corespunzător, în sensul în care banii vin imediat după ce ți-ai vândut produsul, nu după câteva luni de zile, iar prețul oferit de cumpărător este corect și etic.
Există niște contracte clare cu furnizorii cu care se colaborează cu condiții clare care trebuiesc respectate și există facilități care să stimuleze investițiile, accesul la împrumuturi facile, nebirocratice.

5. În Patria Bank și Patria Credit lucrăm cu foarte mulți legumicultori, fermieri și agricultori mai mari sau mai mici. Legat de asociere și colaborare, ce mesaj ați vrea să ajungă la ei?

Mesajul pentru Patria Bank și Patria Credit este acela că trebuie să își identifice punctele tari ale produselor pe care le comercializează și prin care se diferențiază de ceea ce este pe piață, să spună povestea din spatele acestor produse.

Pentru că, în final, consumatorul – cel căruia li se adresează legumicultorii noștri - este un consumator foarte pretențios, cu așteptări ridicate, are o varietate de produse pe care el le întâlnește în supermarketuri; multe dintre ele sunt din import, multe dintre ele sunt la un preț mai redus, multe dintre ele au o formă perfectă și, de aceea, legumicultorul nostru nu poate spune povestea produsului; care sunt pașii pe care i-a făcut pentru a pune produsul pe masa consumatorului, să arate problemele cu care se confruntă.

Consumatorilor noștri le este mult mai greu să cumpere local dacă nu văd dincolo de produs și nu văd producătorul român alături de toate blocajele de sistem cu care se confruntă.

6. Cum ar putea la rândul lor fermierii Patria și noi, Patria Bank și Patria Credit, să ajutăm demersul vostru?

Patria Bank și Patria Credit sunt dintre instituțiile care pot să sprijine prin oferirea unor informații clare producătorilor legate tipul de investiții pe care creditul le oferă, să explice foarte clar condițiile, facilitățile și, în general, să fie acel partener flexibil și de încredere de care au nevoie legumicultorii noștri.

Deoarece în general relația cu celelalte instituții nu este cea mai favorabilă și, de aceea, micii legumicultori evită contactul cu alți parteneri și instituții externe.

Trebuie să găsească o cale simplă prin care ambele părți să aibă de câștigat: Patria Credit să aibă un număr cât mai mare de legumicultori pe care îi sprijină, iar legumicultorii să aibă acces la o finanțare flexibilă.

Newsletter Patria

Înscrie-te pentru a primi, periodic, informări legate de articolele și produsele noastre.