Agricultura românească în era Tranziției Verzi

Introducere:

Uniunea Europeană se află în acest moment la începutul unei noi revoluții industriale, cea a Tranziției Verzi și transformarea spațiului comunitar într-unul neutru din punct de vedere climatic, până în anul 2050.

De asemenea, există premise ca războiul din Ucraina să fi accelerat această tranziție ca urmare a intensificării eforturilor Uniunii Europene (UE) de a deveni independentă energetic și, prin urmare, de a identifica alternative la importul de combustibili fosili din Federația Rusă.

Transformarea Verde a UE va avea un impact major în diverse segmente economice și sociale, în mod deosebit, în domeniile agriculturii, transporturilor, construcțiilor și asupra întregului lanț valoric, scopul major fiind crearea unor produse, industrii și piețe ce nu poluează.

Planul RePowerEU

Noul context de securitate generat de invazia militară a Rusiei în Ucraina a forțat UE să întreprindă măsuri rapide de răspuns față de distorsiunile din piața energetică globală.

Prin urmare, în luna mai 2022 a fost lansat Planul RePowerEU ce prevede un set de măsuri și instrumente financiare, care au scopul de a crea o nouă infrastructură energetică, independentă și care să impulsioneze tranziția ecologică.

Concret, RePowerEU urmărește să:

• Eficientizeze consumul de energie;
• Stimuleze producția de energie verde;
• Diversifice furnizorii de energie ai statelor membre UE.

Strategia Europeană pentru Energia Solară

În completare, în data de 18 mai 2022, Comisia Europeană (CE) a adoptat Strategia pentru Energia Solară, care reprezintă epicentrul RePowerEU, scopul acesteia fiind atingerea unei producții de peste 320 GW, până în 2025, din panouri fotovoltaice (față de 136 GW în 2020) și de până la 600 GW până în 2030.

Important de reținut este faptul că sistemele fotovoltaice au devenit din ce în ce mai accesibile, prețurile acestora scăzând cu peste 82% în ultima decadă, devenind astfel una dintre cele mai competitive surse de electricitate comunitare.

În contextul creșterii vertiginoase a prețurilor la energia electrică în 2021, panourile fotovoltaice pot reprezenta o sursă profitabilă, în special pentru domeniul agriculturii.

CE intenționează să investească peste 26 mld. euro până în 2027, doar prin Planul RePowerEU, suplimentar față de alte instrumente financiare create anterior. Prin urmare, țările membre vor trebui să creeze sinergii între diverse domenii pentru a facilita și crește capacitatea de producție a energiei verzi.

Agrivoltaic – viitorul energetic al agriculturii

Termenul de agrivoltaic sau Agricultura Fotovoltaică definește utilizarea panourilor fotovoltaice și cultivarea de culturi agricole pe același teren.

Astfel, se creează o sinergie între cele două domenii inovative: energia verde și agricultura de precizie, întrucât acest sistem poate contribui eficient la protecția plantelor, creșterea randamentului agricol și irigarea eficientă a culturilor.

CE atrage atenția privind necesitatea ca statele membre să integreze în Planurile Naționale Strategice (PNS), parte din Politica Agricolă Comună (PAC), dezvoltarea tehnologiei agrivoltaice.

În ceea ce privește România, în luna februarie 2022 a fost modificată Legea 18/1991 privind fondul funciar, astfel încât terenurile agricole slab fertile (de clasa a treia, a patra și a cincea de calitate, cu categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi) să fie utilizate pentru dezvoltarea de panouri fotovoltaice.

Pe de altă parte, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), în consultările privind elaborarea PNS 2023-2027 a atras atenția că: Stimularea măsurilor de obținere a independenței energetice a fermelor se poate obține prin dezvoltarea programelor de instalare și producție de energie din surse regenerabile, dar nu prin alocarea de teren agricol, ci prin folosirea acoperișurilor din ferme pentru instalarea de panouri fotovoltaice și instalații de biogaz pentru unitățile zootehnice.

Beneficii economice pentru fermieri – de la consumatori la prosumatori

Creșterea costurilor la energie, a prețurilor input-urilor agricole și a carburanților au generat o mărire substanțială a cheltuielilor pe hectar în 2022. Un fermier din regiunea Moldovei, ce exploatează aproximativ 7.000 ha, estimează că pentru principalele culturi (porumb, floare, grâu și soia), costul/ha va fi de 6.000 lei - 7.200 lei (pentru teren deținut în sistem de arendă) față de 4.000 – 4.500 lei, respectiv 5000-5.500 lei în 2021. Aceeași situație se regăsește și în Vestul țării, costul pentru 1 ha de grâu ridicându-se la aproximativ 6.500 lei, reprezentând o creștere cu aproximativ o treime față de anul trecut.

Cu toate că au crescut exponențial și cotațiile bursiere pentru culturile agricole față de anul trecut (grâu: 414,75 euro/tonă față de 218,75 euro/tonă, porumb 352,25 euro/t față de 268,75 euro/t, rapiță 828,25 euro/t față de 532 euro/t), fermierii trebuie să urmărească în primul rând eficientizarea fermei și reducerea costurilor, sistemul agrivoltaic putând reprezenta o soluție.

De asemenea, în cazul fermierilor ce dețin sisteme de irigații, utilizarea panourilor fotovoltaice poate reprezenta atuul ce ar determina diferența de profit, întrucât vor putea obține producții mai mari cu costuri mai reduse.

În ceea ce îi privește pe fermierii horticultori sau pe cei care cultivă în spații protejate, provocarea principală o reprezintă încălzirea serelor și menținerea unei temperaturi constante, indiferent de anotimp care, de cele mai multe ori, reprezintă un proces costisitor. Aceeași situație se regăsește și în cazul depozitării fructelor și legumelor, precum și în vederea alimentării sistemelor de refrigerare, context în care reducerea cheltuielilor cu energia electrică poate reprezenta elementul necesar pentru un an agricol profitabil.

Nu în ultimul rând, fermierii pot deveni prosumatori exportând în rețeaua electrică surplusul de energie. Astfel, pot obține o sursă alternativă de venit și un Return Of Investment (ROI) pozitiv al investiției în panouri fotovoltaice.

Culturile agricole de succes în sistemul agrivoltaic

La nivel mondial, cultivarea în sistem agrivoltaic cunoaște o expansiune majoră, cele mai mari suprafețe cu panouri fotovoltaice destinate agriculturii fiind în Asia, dar reprezintă o soluție și pentru zona Africii (Mali, Egipt și Algeria). Cel mai mare parc fotovoltaic din lume se află în China (capacitate de 1.000 MW), în deșertul Gobi, destinat cultivării fructelor goji, în Japonia există peste 2.000 de unități instalate, iar Franța le utilizează în viticultură.

Un lot demonstrativ de viță de vie cultivată în sistem agrivoltaic, realizat pe o suprafață de 1.000 mp în Piolenc, Valea Ronului, pe un soi de Grenache Noir a arătat că principalele beneficii sunt: protejarea culturii de arșiță și radiații UV, precum și eficientizarea consumului de apă și un stres hidric mai redus.

Astfel, sistemul testat în Franța poate reprezenta o soluție și pentru sectorul viticol din România, dar și pentru alte culturi cultivate în spațiu protejat.

Prin urmare, pentru marile bazine legumicole ale țării (Galați, Dolj, Olt, Arad etc), dar și pentru micii producători, sistemul agrivoltaic poate reprezenta o soluție de succes și profitabilă.

Astfel, România își poate crește producția de legume solanacee (tomate, vinete și ardei) și cucurbitacee (castravete, dovleac) prin utilizarea energiei verzi.

Alte culturi care sunt potrivite în sistemul agrivoltaic sunt reprezentate de arbuștii fructiferi (afin, coacăz, zmeur și murar), care pot reprezenta un element cheie în valorificarea terenurilor slab fertile, precum și a potențialului agricol în zonele rurale de deal și munte.

Recomandări:

1. Pentru fermierii români, consider profitabile următoarele acțiuni:

• Accesarea fondurilor comunitare atât pentru dotarea spațiilor protejate (sere) cu panouri fotovoltaice, cât și a acoperișurilor fermelor sau silozurilor;
• Diversificarea surselor de energie electrică, dezvoltarea agriculturii de precizie, utilizarea sistemelor digitale și crearea unui sistem agricol integrat în economia circulară;
• Pentru micii fermieri sau cei din zona de deal și munte valorificarea terenurilor prin plantarea și exploatarea arbuștilor fructiferi, dotarea cu unități de procesare și comercializare online a produselor rezultate;

2. Pentru autoritățile române:

• Training-uri și cursuri de formare pentru fermieri, în vederea conștientizării oportunităților agrivoltaice, dar și pentru instruire în vederea accesării fondurilor europene existente;
• Crearea unei strategii naționale de dezvoltare locală care să identifice sinergia dintre agricultură și domenii conexe (energie, protejarea mediului înconjurător, reciclare);
• Lansarea unui Program Național destinat cultivării arbuștilor fructiferi și realizarea unui fond de investiții pentru crearea unui brand național Made in Romania;

3. Pentru companiile din agribusiness:

• Crearea unor parteneriate cu firmele producătoare și instalarea de panouri fotovoltaice;
• Instruirea echipelor de vânzări cu privire la beneficiile agriculturii în sistem agrivoltaic și soluțiile tehnice pentru fermieri.

Concluzii

România are potențialul și resursele necesare pentru a-și transforma agricultura în acord cu noua Tranziție Verde, iar fermierii români pot deveni mai competitivi și mai profitabili în spațiul comunitar, prin îmbrățișarea soluțiilor tehnologice ce vin și din alte domenii.

Sistemul agrivoltaic poate reprezenta pentru țara noastră o șansă în plus pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și, în același timp, respectând angajamentele asumate în Strategia Farm to Fork.

Nu în ultimul rând, o strategie de dezvoltare locală care să aducă plus valoare, să creeze noi locuri de muncă, dar și să stimuleze spiritul antreprenorial al fermierului român poate fi ușor integrată în noua Tranziție Verde, reprezentând baza unei dezvoltări durabile și profitabile a României.

Articol realizat de Bogdan Lucian Cumpănașu - consultant politici agricole | Data publicării: 22.06.2022