O pereche de pantofi prin ochii lui Codruț Nicolau

Codruț Nicolau, Director General Adjunct, Patria Bank, povestește și recomandă cărți pentru antreprenori (și nu numai) puse la dispoziție de Editura Publica. Prima carte este O pereche de pantofi, de Tinca Celnicu, care are puterea de a schimba, în bine, felul în care se face business în România.

Acum 2 ani am vrut să scriu această carte....Slavă cerului că nu m-am apucat, deoarece Tinca Celnicu a scris-o mult mai bine decât aș fi fost eu capabil să o fac. Vă spun însă asta deoarece, atunci când mi-a venit gandul, eram convins ca această carte este absolut necesară. Același lucru îl cred și azi.‎

‎Ba mai mult, cartea O pereche de pantofi nu doar ca e necesară, dar are și puterea de a schimba, în bine, felul în care se face business în România. Știu că poate sună grandios, exagerat însă sper să vă conving că e așa.‎

Așa că, îmi propun ‎să vă povestesc două lucruri:

  1. Cui cred că se adresează această carte și 
  2. De ce mi-a plăcut atât de mult‎‎

sperând ca prin acest melanj să explic de ce cred că e mare nevoie de cartea aceasta.‎

Pentru început, cui se adresează:‎

- în primul rând antreprenorilor, celor care fac business. În cei 18 ani de bancă, pot confirma că unul dintre cele mai stesante lucruri pentru un antreprenor este să stea de vorbă cu un bancher pentru a lua un credit. Și vrei nu vrei, o afacere ajunge cândva să aibă nevoie de bani. 

Problema este că atunci cand patronul firmei merge la bancă se ia cu mâinile de cap. ‎Din două motive: în primul rând pentru că bancherii sunt chiar niște personaje super enervante, care folosesc un slang și o terminologie infernală și, în mare măsură, nu prea sunt în stare să articuleze și să explice de ce nu te încadrezi la credit. Sau ce Dumnezeu trebuie sa faci ca banca să înțeleagă ce business mișto ai tu, chiar dacă asta nu se vede din prima din niște hârtii pregătite de contabil. Al doilea motiv este că antreprenorii (mai ales cei mici) nu au cunoștințe solide de analiză financiară (deși ar trebui), iar când înțeleg că nu o scot la capăt cu bancherul (care le pune niște întrebări încuietoare) se duc și caută ajutor la cel care le-a pregătit parte din hârtii. Și aici ajungem la al doilea personaj, aproape la fel de nesuferit, și anume contabilul. Așa că săracul antreprenor este disperat, prins între ciocan și nicovală, între doi demenți care vorbesc o păsărească a lor și nu înțeleg ce business calumea face firma. 

Cartea Tincăi Celnicu ajută în două direcții - face lumină în terminologie și, suplimentar, explică în cuvinte simple, cu logică, ca să înțeleagă orice om normal (care nu e nici contabil, nici bancher) de ce e util să pricepi care e treaba cu bilanțul, profit and loss-ul și cash flowul și, mai ales, cum poți înțelege și manipula cifrele, nu doar ca bancherii să-ți dea banii, ci și ca antreprenorul să facă business mai bine decât înainte.‎‎

- o a doua categorie de cititori ar trebui să fie, în opinia mea, studenții și profesorii de la școlile unde se predă contabilitate și analiză financiară. În facultate, pot declara fără emoții ca cel mai plictisitor curs din programă a fost contabilitatea. Nu doar că nu am înteles mai nimic, însă mi-a și intrat în cap că trebuie să fii cu adevărat sadomasochist ca să te intereseze contabilitatea. 

Ceva mai târziu, când m-am angajat în bancă, am avut norocul să am un șef, un turc cu alura aristocratică și profunde valențe pedagogice, care mi-a explicat pentru prima oară că filosofia și contabilitatea sunt foarte bune prietene și că amândouă caută același lucru - echilibrul. Că activul egal cu pasivul nu este o simplă ecuație convențională, ci o aspirație spre echilibru în viața și că firma este un animal viu care încearcă să-și găsească balansul atât între datoriile pe termen scurt și ceea ce are la îndemână, cât și în planul asociat termenului lung. Dacă sunteți studenți sau profesori, citiți cartea Tincăi, pentru că vă veți face viața mai ușoara unii altora

- o a treia categorie de cititori, nu o sa vă vină să credeți, sunt chiar bancherii. Dincolo de faptul că și președintii de bancă din România ar avea ceva de învățat din cartea asta (deși nu vă recunoaște niciunul), volumul se adresează mai ales celor care lucrează în zona de IMM. În toată perioada în care am fost bancher, am avut probabil sute de oameni în training, atât seniori, cât și juniori și pot afirma (fără să greșesc) că extrem de mulți au învățat lucrurile mecanic. Știu tehnic cum se face, însă nu știu și de ce se face așa. Cartea aceasta este o întoarcere la noțiunile de bază și oferă, în limbaj uman, o înțelegere logică a "de ce-ului" din spatele analizei financiare, a rațiunii pentru care fiecare lucru se analizează în acel fel. 

În final, doar o remarcă - mi-a placut mult cartea. Și nu doar pentru beneficiile descrise mai sus - care pot detensiona lumea de business românească. Mi-a plăcut pentru că e o poveste. E un băiat a cărui aventură o urmărești cu îngrijorare și bucurie. E povestea unei domnișoare care are nu'ș ce decizie majoră de luat. Are și o tentă de science fiction deoarece dai peste singurul consultant financiar din lume care e simpatic și nu te stoarce de bani. Bineînteles că Tinca folosește personajele doar ca un pretext și ca să ne amețească și să ne vâre în cap tot felul de drăcovenii ca EBITDA și net present value, dar tot nu te poți abține să urmărești firul poveștii. Iar cartea te duce discret și în timpuri de demult, și înțelegi că imperiul Roman a căzut din cauza faptului că fraierii lor de contabili scriau cu cifre romane. Apoi te întâlnești cu tânărul Fibonaci‎ cel fascinat de cifrele hinduse propovăduite de arabi și nările ți se umplu de mirosul de vin și mirodenii ale negustorilor din Toscana. Bineînteles, afli că turcul cel aristocrat, bancherul filosof, auzise de Pacioli, care a inventat echilibrul bilanțier nu din pragmatism, ci din iubire pentru Dumnezeul lui, căci ceea ce ai, în orice moment, este egal cu ceea ce datorezi. În lumea asta și în celelalte lumi.